Volodimir Zelenski cere embargou comercial internațional împotriva Rusiei

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut luni noi sancţiuni internaţionale împotriva Rusiei din cauza invaziei sale din Ucraina. De această dată, Zelenski propune un boicot asupra petrolului şi a altor produse ruseşti şi oprirea exporturilor spre Rusia, relatează Reuters.

Sancţiunile occidentale impuse în urma asaltului militar rus din Ucraina au izolat deja Rusia la un nivel nemaiîntâlnit până acum în cazul unei economii atât de mari.

Zelenski a spus că presiunea economică trebuie crescută, cerând practic un embargou comercial internaţional asupra Rusiei.

„Dacă invazia continuă şi Rusia nu îşi abandonează planurile împotriva Ucrainei, atunci este nevoie de un nou pachet de sancţiuni, de dragul păcii”, a transmis președintele Ucrainei printr-un mesaj video, menţionând în special boicotarea petrolului şi a produselor petroliere din Rusia. „Boicotaţi importurile din Rusia. Dacă nu aderă la regulile civilizate, atunci ar trebui să nu mai primească bunuri şi servicii din partea civilizaţiei. Să fie hrăniţi de război”, a afirmat Zelenski.

#embargou comercial #Zelenski #export #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Blocarea porturilor maritime ale Ucrainei nu a redirecționat automat exporturile de cereale către calea ferată și rutele terestre prin Republica Moldova, România, Polonia sau Ungaria. Dimpotrivă, primele zile ale lunii august au adus una dintre cele mai puternice scăderi ale exporturilor feroviare din ultimii ani.

În primele cinci zile ale lunii august, Ucraina a transportat pe calea ferată pentru export numai 76,3 mii de tone de cereale, cu 73% mai puțin decât în iulie și cu 72,4% sub nivelul din perioada similară a anului trecut, potrivit datelor prezentate în cadrul unei ședințe dintre reprezentanții „Ukrzaliznițea” și participanții pieței agricole, citate de RAIL.insider.

Volumul total al transporturilor de cereale, în toate tipurile de trafic, a constituit 182 de mii de tone, fiind cu 44% mai mic decât nivelul din iulie.

Încărcarea medie zilnică s-a redus aproape la jumătate, de la 51,5 mii de tone în iulie la 26,6 mii de tone în august. Scăderea vine după ce, în luna iulie, volumul cerealelor încărcate în vagoane se diminuase deja cu 40%.

Economistul Iurie Rija explică această evoluție prin rolul pe care îl avea calea ferată în lanțul logistic ucrainean. Trenurile nu reprezentau o alternativă la porturi, ci transportau majoritatea cerealelor chiar către terminalele maritime.

În primul semestru al anului 2026, pe calea ferată au fost transportate 17,453 milioane de tone de cereale, cu 18,4% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Din acest volum, 15,768 milioane de tone au reprezentat transporturi pentru export, iar 91% din marfă era direcționată către porturile maritime.

Astfel, odată cu oprirea transbordării în porturile din regiunea Odesa, aproximativ nouă din zece tone de cereale transportate feroviar și-au pierdut destinația finală.

Rutele occidentale au început să preia volume suplimentare, însă creșterea este prea mică pentru a compensa blocajul maritim. În primele cinci zile ale lunii august, prin punctele feroviare de trecere a frontierei din vestul Ucrainei au fost transportate 35,5 mii de tone de cereale, cu 31% mai mult decât în iulie. În direcția porturilor au mai fost expediate 40,8 mii de tone.

Valerii Tkaciov, reprezentant al „Ukrzaliznițea”, susține că producătorii analizează ce rute își pot permite, deoarece toate variantele alternative sunt foarte costisitoare. Cheltuielile cresc din cauza transbordării la frontiere, transportului suplimentar prin Republica Moldova, România, Polonia sau Ungaria și accesului la terminalele de export.

Nici portul Constanța, indicat frecvent drept principala alternativă la porturile din regiunea Odesa, nu dispune în prezent de suficientă capacitate liberă pentru transbordarea unor volume mari de cereale ucrainene.

„Calea ferată ucraineană nu înlocuia porturile, ci alimenta porturile. Când porturile se blochează, se blochează și o mare parte din fluxul feroviar”, concluzionează Iurie Rija.

Rutele prin Republica Moldova și celelalte state din vest pot absorbi o parte dintre exporturile Ucrainei, dar la costuri mai mari și în volume mult mai mici decât cele care erau procesate prin porturile maritime.