„Kremlinul zburător” și mașina blindată Aurus Senat – cum este protejat Putin în situații de urgență

Din 23 februarie, Vladimir Putin, 69 de ani, nu a mai fost văzut în clădirea de la Kremlin fiindcă „centrul puterii sale de la Moscova este prea periculos”, scrie Bild, care prezintă modul în care este protejat președintele Rusiei.

Unul dintre adăposturi în care s-ar putea retrage liderul de la Kremlin este buncărul antiatomic de la Samara, 860 de kilometri de Moscova, situat pe malul de est al Volgăi. Buncărul a fost comandat de Stalin în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ca loc de retragere în cazul în care Moscova ar fi fost cucerită. Expertul militar Oleg Jdanov a susținut, pe 2 martie, că Putin se află deja în alt buncăr antiatomic, în Siberia, la Gorno-Altaisk, la peste 3.000 de kilometri de capitală. Președintele Putin poate fi transportat dintr-un loc în altul cu unul dintre avioanele sale sau cu mașina lui, sedanul Aurus Senat. Aparatul Iliușin 96-300 PU, „Kremlinul zburător” al lui Putin, este echipat cu un sistem care împiedică detectarea de către radar, cu un sistem de apărare antirachetă și o capsulă de urgență în cazul unei situații de criză. Confortul nu trebuie să lipsească, așa că au fost montate o sală de fitness, un restaurant, o zonă de dușuri și o stație de prim ajutor.

Mașina Aurus Senat, dezvoltată special pentru Putin sub numele de cod „Proiectul Korteș”, are 6,63 metri lungime, doi metri lățime și 1,70 metri înălțime. Este echipată cu un motor Porsche V8 de 4,4 litri, are 600 CP și atinge o viteză maximă de 250 de kilometri pe oră. Mașina este blindată, și cântărește 6,5 tone.

Putin este apărat de agenți de securitate din cadrul FSO („Federalnaia Slusciba Ohrani”), Serviciul Federal de Securitate, și gărzi naționale, un grup pe care l-a fondat special pentru protecția sa.

Potrivit site-ului Beyond Russia, gărzile de corp ai lui Putin sunt alese cu atenție și trebuie să aibă calități precum „psihologia operațională”, rezistență fizică și capacitatea de a îndura frigul și de a nu transpira în condiții de caniculă. Agenții sunt înarmați cu pistoale Vector de fabricație rusă, încărcate cu gloanțe care străpung armura. Când apare în public, Putin este înconjurat de patru inele de forțe de securitate, începând cu gărzile sale personale, altele ascunse în mulțime, cele care securizează perimetrul și lunetişti postați pe acoperișurile din jur.

#protejat #urgență #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Specialiştii au stabilit că aeroportul din judeţul Galaţi va avea o suprafaţă de 250 de hectare, la care se va adăuga o zonă rezervată pentru investiţii publice de aproximativ 115 hectare.

„Am reuşit, după multe luni de negocieri şi multe drumuri la Bucureşti, să trecem de o etapă foarte importantă, şi anume obţinerea acordului de la ROMATSA, de delimitare a spaţiului aerian al aeroportului. Nu a fost uşor, nu a fost simplu, însă am reuşit să deblocăm cea mai complicată parte din acest moment, astfel încât să putem continua studiile şi expertizele, aeroportul urmând să fie construit pe un teren aflat între Braniştea, Slobozia Conachi şi Tudor Vladimirescu. Este un proiect extrem de important, aşteptat de milioane de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea şi Bârlad, precum şi din zona raionului Cahul. Cert este că aeroportul nu a fost uitat sau abandonat. Mergem înainte şi lucrăm intens”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

Autorităţile au mai anunţat că aeroportul va prelua din identitatea oraşului, prin amenajarea unei zone de promenadă asemănătoare cu Faleza Dunării din Galaţi. Aeroportul va fi construit după un concept ecologic, cu multă vegetaţie pe faţade şi la interior, şi cu tehnologii de ultimă generaţie, pentru un consum redus şi emisii poluante cât mai scăzute. Totodată, va fi singurul aeroport din România cu un spaţiu expoziţional, în care pasagerii vor putea admira diferite expoziţii şi vor putea participa la o multitudine de evenimente culturale.

Conform proiectului, Aeroportul Internaţional Galaţi-Brăila este prevăzut cu un terminal de pasageri, cu o suprafaţă desfăşurată de 28.500 de mp, şi un terminal cargo, cu o suprafaţă de aproximativ 5.500 de mp. Pentru eficienţă maximă, turnul de control va fi unul integrat în cadrul terminalului de pasageri, care va avea 9 porţi de îmbarcare. Pista de decolare şi aterizare va avea o lungime de 3.500 de metri, la fel ca aeroporturile din Otopeni, Timişoara şi Constanţa.

„Practic, pe această pistă vor putea decola şi ateriza toate tipurile de avioane comerciale. Am finalizat deja o parte din studiile necesare, lucrăm la altele, unele necesitând multe luni de colectare a datelor şi de analiză a lor, iar în paralel analizăm toate sursele de finanţare, astfel încât după finalizarea studiului de fezabilitate să putem demara licitaţia pentru construirea aeroportului. Lucrăm în echipă, alături de colegii de la Consiliul Judeţean Brăila, astfel încât acest important obiectiv de investiţii, care ar dezvolta major întreaga zonă, să devină realitate”, a precizat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Specialiştii au inclus în proiect numeroase echipamente, sisteme şi instalaţii precum panouri fotovoltaice, instalaţii inteligente de iluminat, staţii de încărcare a autoturismelor electrice, sistem de supraveghere şi analiză video pe bază de inteligenţă artificială (detecţia bagajelor abandonate sau a vehiculelor care se deplasează în sens greşit), sistem de supraveghere a pistei (detectare prezenţă umană sau vehicul), echipament de ultimă generaţie de scanare a bagajelor de cabină (va permite păstrarea în bagaj a laptop-urilor), porţi automate de verificare a cărţilor de îmbarcare şi sistem de automatizare a zonei tehnice”.