Joe Biden interzice importurile de petrol, gaze și cărbune din Rusia. Marea Britanie urmează să ia aceeași decizie

Președintele american Joe Biden a anunțat, marți, 8 martie, interzicerea importurilor rusești de petrol, gaze naturale și cărbune în SUA. Mișcare administrației americane va avea efect doar în ceea ce privește petrolul, pe care SUA îl importă din Rusia în procent de 8% din totalul importurilor. Statele Unite nu importă gaze naturale din Rusia. De asemenea, Maria Britanie urmează să anunțe aceeași măsură.

„Interzicem toate importurile de petrol şi gaz rusesc. Aceasta înseamnă că petrolul rusesc nu va mai fi acceptat în porturile americane, iar poporul american va da o nouă lovitură puternică maşinii de război a preşedintelui rus Vladimir Putin”, le-a spus Biden jurnaliştilor, la Casa Albă.

După acest anunţ, cotaţia barilului de ţiţei Brent din Marea Nordului cu livrare în luna mai a urcat cu 5,4%, până la 129,91 de dolari. Preţul barilului de ţiţei Brent din Marea Nordului a crescut duminică seara până la 140 de dolari, în apropiere de maximumul istoric de 147,50 dolari atins în luna iulie 2008.

În 2021, SUA au importat în medie peste 20,4 milioane de barili de ţiţei şi produse rafinate pe lună din Rusia, aproximativ 8% din importurile de combustibil lichid al Washingtonului. De asemenea, SUA importă cantităţi reduse de cărbune rusesc, conform Agerpres.

Biden a spus că interdicția va avea un preț pentru SUA, însă că legiuitorii sunt uniți în a acționa.

„Am spus că apărarea libertății va costa, ne va costa și pe noi în SUA”, a declarat, marţi, Joe Biden de la Casa Albă, citat de CNN.„Războiul lui Putin face rău familiilor americane la pompă. De când a început Putin comasarea militară de la granița ucraineană, prețul combustibilului în America a urca cu 75 de cenți. Cu această acțiune, va crește și mai mult”.

El a adăugat că va face „tot ce pot” pentru a minimiza creșterea prețului în SUA.

Biden s-a mai adresat și companiilor americane de petrol și gaze, spunând că războiul și impactul acestuia „nu sunt o scuză pentru a exercita creșteri excesive ale prețurilor” care exploatează consumatorul american, adăugând că nu va tolera acest lucru. Însă a recunoscut și că firmele „sunt un exemplu” prin retragerea din Rusia.

Statele Unite au luat această decizie unilateral, fără aliații europeni, din cauza dezacordului dintre statele europene cu privire la interzicerea aprovizionării cu gaz din Rusia. Țările UE sunt mult mai dependente de importurile rusești de petrol și gaze decât Statele Unite.

Mai mult de o treime din gazul european provine din Rusia. Comisia Europeană a anunțat marți că va reduce dependenţa blocului comunitar de importurile de gaze naturale ruseşti cu două treimi anul acesta.

Oficialii americani au decis că pentru SUA embargoul pe importurile de energie din Rusia nu va crea probleme majore. Potrivit celor mai recente date, SUA importă din Rusia aproximativ 8% din totalul importurilor americane de petrol, iar în privința gazului natural importurile americane sunt zero, scrie Reuters.

De asemenea, Marea Britanie anunță că va recurge la aceeași măsură.

Boris Johnson a declarat luni că lumea nu ar putea pur și simplu să nu mai folosească petrolul și gazul rusesc, însă va trebui să accelereze tranziția de la acestea.

#Gaz rusesc #petrol #import #Rusia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.