Bulgaria va cumpăra 1,1 milioane de tone de grâu de la producătorii locali. Bugetul alocat

09 Mart. 2022, 16:56
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
09 Mart. 2022, 16:56 // Actual //  MD Bani

Bulgaria va cumpăra 1,1 milioane de tone de grâu de la producătorii locali. Prin această măsură țara vrea să asigure aprovizionarea cu alimente, în condiţiile în care analizează riscurile provocate de invadarea Ucrainei de către Rusia şi volatilitatea pieţelor, a declarat vicepremierul Assen Vassilev.

În acest sens, Guvernul de la Sofia a alocat 1,1 miliarde de leva (616,32 milioane de dolari) pentru achiziţionarea de grâu, porumb şi seminţe de floarea soarelui, pentru a asigura producţia de ulei de floarea soarelui şi suficiente cereale pentru crescătorii de animale, a explicat Vassilev.

„Bulgaria are aproximativ trei milioane de tone de grâu şi aproximativ 300.000 de tone sunt în rezervele de stat. Miercuri, Guvernul a decis să cumpere 1,1 milioane de tone de grâu, atât pentru panificaţie cât şi pentru hrana animalelor”, le-a spus jurnaliştilor vicepremierul.

De asemenea, vicepremierul spune că această măsură nu înseamnă interzicerea exportului de cereale. Totuși, autorităţile vamale vor continua să-i verifice amănunţit pe exportatorii de cereale. Producătorii de cereale se plâng că verificările amănunţite încetinesc exporturile de cereale.

Traderii spun că Bulgaria, unul din exportatorii de grâu ai Uniunii Europene, se confruntă cu o cerere ridicată pentru exporturile de grâu, comercianţii încercând să înlocuiască grâul pe care intenţionau să-l cumpere din Ucraina şi Rusia.

Ucraina şi Rusia sunt responsabile pentru mai mult de 30% din comerţul mondial cu grâu, 32% în cazul orzului, 20% în cazul porumbului şi peste 50% în cazul uleiului de floarea soarelui şi al seminţelor oleaginoase.

Săptămâna trecută, preţul grâului a înregistrat o creştere de peste 40%, deoarece conflictul militar a întrerupt livrările din Ucraina şi Rusia.

24 Iun. 2026, 21:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Iun. 2026, 21:00 // Actual //  Ursu Victor

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.