SUA condamnă măsurile Rusiei prin care ar putea confisca activele firmelor străine: O decizie ilegală

Statele Unite au condamnat rapoartele potrivit cărora Moscova ar putea confisca activele întreprinderilor care au încetat să mai opereze în Rusia din cauza invaziei Ucrainei.

Secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, a avertizat că o astfel de mișcare va duce la „mai multă durere economică”. În acest context, președintele Biden va anunța noi măsuri împotriva Rusiei.

Sechestrarea de către Rusia a activelor companiilor străine ar fi o „decizie ilegală”, a scris Psaki pe Twitter. „Va agrava mesajul clar către comunitatea globală de afaceri din Rusia nu este un loc sigur pentru a investi și a face afaceri”, a adăugat ea.

These decisions are ultimately up to companies. As President Biden said earlier this week, we welcome the decisions of companies to exit Russia because they want no part of Russia’s war of choice against Ukraine.

— Jen Psaki (@PressSec) March 11, 2022

Ca răspuns la un număr tot mai mare de firme care își suspendă operațiunile, Moscova a avertizat că ar putea naționaliza fabricile de producție sau fabricile în care munca a fost suspendată.

Partidul lui Putin Rusia Unită a propus luni această mișcare, deși Andrei Turchak, secretarul consiliului său general, a recunoscut că este o „măsură extremă”.

„Dar nu vom tolera înjunghiile în spate și ne vom proteja poporul. Acesta este un război adevărat, și nu împotriva Rusiei în ansamblu, ci împotriva cetățenilor”, a spus Turchak.

Joi, partidul a declarat că președintele Vladimir Putin pregătește „soluții legale” pentru a pune în aplicare planul.

În această situație, corporațiile globale care întrerup relațiile de afaceri sau au oprit operațiunile în Rusia au declarat pentru BBC că în prezent nu intenționează să-și schimbe planurile.

„Nu am avut indicii de la autoritățile ruse că intenționează să ne naționalizeze bunurile”, a declarat un purtător de cuvânt al Coca-Cola.

BP, care a anunțat că își va descărca pachetul de acțiuni la firma petrolieră de stat rusă Rosneft, a declarat că „poziția sa este neschimbată”.

„Am decis să renunțăm la acțiunile noastre din Rosneft și de afacerile noastre cu Rosneft în Rusia și urmărim asta. Nu există nicio schimbare sau o actualizare în acest sens”, a spus un purtător de cuvânt.

#nationalizarea companiilor #active #confiscare #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.

#datorie #buget #bani