Agenția ONU pentru Refugiați și comunitatea internațională va susține Moldova în gestionarea crizei refugiaților

11 Mart. 2022, 09:30
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
11 Mart. 2022, 09:30 // Actual //  MD Bani

Agenția ONU pentru Refugiați este alături de Republica Moldova în această criză dificilă. În următoarele zile, agenția va definitiva planul privind răspunsul la criza refugiaților din Ucraina. Pentru început, planul include un suport din partea comunității internaționale pentru Republica Moldova. Despre aceasta a anunțat Roland Schilling, Reprezentantul Agenției ONU pentru Refugiați pentru Europa Centrală, în cadrul unei conferințe de presă susținute împreună cu Dumitru Udrea, Secretarul General al Guvernului Republicii Moldova.

„Suntem conștienți de faptul că acest ajutor reprezintă în acest moment prea puțin, dar vreau să vă asigur că mai mult ajutor urmează să vină. Și nu doar pentru refugiații din Ucraina, dar și pentru populația și Guvernul Republicii Moldova. Ne dorim să aveți suficiente resurse pentru gestionarea acestei crize. Pentru că înțelegem foarte bine că resursele Guvernului Republicii Moldova sunt limitate și nu putem să contăm la nesfârșit pe voluntari”, a menționat Roland Schilling.

De asemenea, Agenția ONU pentru Refugiați va oferi suport pentru asigurarea produselor alimentare și întreținerea centrelor de plasament pentru refugiați.

La rândul său, Dumitru Udrea a subliniat că Guvernul Republicii Moldova apreciază deschiderea Agenției ONU pentru Refugiați în gestionarea crizei cauzată de războiul din Ucraina.

Amintim că în cadrul ședinței de ieri, 10 martie, a Comisiei Situații Excepționale a fost luată decizia de a simplifica mecanismul de import a donațiilor făcute de către persoanele fizice aflate peste hotarele țării pentru refugiați din Ucraina. Membrii CSE au decis că donațiile vor fi transmise la postul vamal Leușeni, în depozitul gestionat de către „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe”. Persoanele fizice vor declara lotul de mărfuri prin intermediul formularului tipizat DV-6 al declarației vamale, dar și altor formulare tipizate, care vor servi drept act de predare – primire a donației. Ulterior, mărfurile vor fi transmise Ministerului Muncii și Protecției Sociale spre repartizare beneficiarilor. Serviciile de vămuire vor fi efectuate gratuit.

De asemenea, începând cu ziua de azi, primăriile vor putea deschide centre de plasament temporar pentru refugiați cu aprobarea Agenției Naționale pentru Asistență Socială.

În acest moment, în Republica Moldova se află peste 132 000 de refugiați din Ucraina. În țară sunt 93 de centre autorizate funcționale, dintre care 39 în Chișinău. Numărul total de locuri disponibile este de peste 6 mii.

Guvernul continuă să acorde suport refugiaților care doresc să plece spre alte destinații ale Uniunii Europene. În acest sens, în perioada 08-10 martie 2022 (până la ora 12:00) au fost efectuate 137 curse cu autocare și microbuze, dintre care 10 curse au fost făcute astăzi, până la ora 12. Totalul persoanelor transportate în ultimele două zile, inclusiv astăzi, ora 12.00, este de peste 4 600. De asemenea, continuă transportarea refugiaților pe cale feroviară. În total, ultimele două zile au fost transportați peste 2 700 de refugiați. Totodată, în ultimele două zile peste 700 de persoane au fost transferate spre Israel și Bulgaria pe cale aeriană. În următoarele trei zile, sunt planificate următoarele curse aeriene:

  •        Chișinău – Frankfurt
  •        Chișinău – Istanbul – 2 curse
  •        Chișinău – Tel Aviv – 3 curse

Alte patru curse aeriene neregulate de transfer a 1 784 de refugiați vor fi operate în perioada 11-13 martie cu destinațiile,  Germania, Turcia, Spania și Polonia.

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.