Agenția ONU pentru Refugiați și comunitatea internațională va susține Moldova în gestionarea crizei refugiaților

Agenția ONU pentru Refugiați este alături de Republica Moldova în această criză dificilă. În următoarele zile, agenția va definitiva planul privind răspunsul la criza refugiaților din Ucraina. Pentru început, planul include un suport din partea comunității internaționale pentru Republica Moldova. Despre aceasta a anunțat Roland Schilling, Reprezentantul Agenției ONU pentru Refugiați pentru Europa Centrală, în cadrul unei conferințe de presă susținute împreună cu Dumitru Udrea, Secretarul General al Guvernului Republicii Moldova.

„Suntem conștienți de faptul că acest ajutor reprezintă în acest moment prea puțin, dar vreau să vă asigur că mai mult ajutor urmează să vină. Și nu doar pentru refugiații din Ucraina, dar și pentru populația și Guvernul Republicii Moldova. Ne dorim să aveți suficiente resurse pentru gestionarea acestei crize. Pentru că înțelegem foarte bine că resursele Guvernului Republicii Moldova sunt limitate și nu putem să contăm la nesfârșit pe voluntari”, a menționat Roland Schilling.

De asemenea, Agenția ONU pentru Refugiați va oferi suport pentru asigurarea produselor alimentare și întreținerea centrelor de plasament pentru refugiați.

La rândul său, Dumitru Udrea a subliniat că Guvernul Republicii Moldova apreciază deschiderea Agenției ONU pentru Refugiați în gestionarea crizei cauzată de războiul din Ucraina.

Amintim că în cadrul ședinței de ieri, 10 martie, a Comisiei Situații Excepționale a fost luată decizia de a simplifica mecanismul de import a donațiilor făcute de către persoanele fizice aflate peste hotarele țării pentru refugiați din Ucraina. Membrii CSE au decis că donațiile vor fi transmise la postul vamal Leușeni, în depozitul gestionat de către „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe”. Persoanele fizice vor declara lotul de mărfuri prin intermediul formularului tipizat DV-6 al declarației vamale, dar și altor formulare tipizate, care vor servi drept act de predare – primire a donației. Ulterior, mărfurile vor fi transmise Ministerului Muncii și Protecției Sociale spre repartizare beneficiarilor. Serviciile de vămuire vor fi efectuate gratuit.

De asemenea, începând cu ziua de azi, primăriile vor putea deschide centre de plasament temporar pentru refugiați cu aprobarea Agenției Naționale pentru Asistență Socială.

În acest moment, în Republica Moldova se află peste 132 000 de refugiați din Ucraina. În țară sunt 93 de centre autorizate funcționale, dintre care 39 în Chișinău. Numărul total de locuri disponibile este de peste 6 mii.

Guvernul continuă să acorde suport refugiaților care doresc să plece spre alte destinații ale Uniunii Europene. În acest sens, în perioada 08-10 martie 2022 (până la ora 12:00) au fost efectuate 137 curse cu autocare și microbuze, dintre care 10 curse au fost făcute astăzi, până la ora 12. Totalul persoanelor transportate în ultimele două zile, inclusiv astăzi, ora 12.00, este de peste 4 600. De asemenea, continuă transportarea refugiaților pe cale feroviară. În total, ultimele două zile au fost transportați peste 2 700 de refugiați. Totodată, în ultimele două zile peste 700 de persoane au fost transferate spre Israel și Bulgaria pe cale aeriană. În următoarele trei zile, sunt planificate următoarele curse aeriene:

Chișinău – Frankfurt
Chișinău – Istanbul – 2 curse
Chișinău – Tel Aviv – 3 curse

Alte patru curse aeriene neregulate de transfer a 1 784 de refugiați vor fi operate în perioada 11-13 martie cu destinațiile, Germania, Turcia, Spania și Polonia.

#refugiati #ajutor #criză #ONU

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe fondul unui deficit major de cartofi în Belarus, președintele Alexandr Lukașenko le-a recomandat cetățenilor să reducă consumul acestui aliment de bază. „O dată pe săptămână, de două ori maxim, și atunci copți sau piure”, a declarat liderul de la Minsk în timpul unei vizite în raionul Volkovysk, potrivit agenției oficiale BelTA. El a invocat și motive de sănătate, susținând că excesul de cartofi duce la îngrășare: „Dacă o să mâncăm cartofi așa cum scriem pe TikTok, n-o să mai fim slăbuți”.

Vorbind despre motivele crizei, Lukașenko a dat vina pe fermierii locali care ar fi preferat să exporte cartofii în Rusia, unde prețurile sunt de două-trei ori mai mari: „Unii au vrut să câștige — țăranii au exportat, fermierii au exportat. Pe de o parte. Pe de altă parte, s-a depistat și un fel de sabotaj pe undeva”.

Totuși, el a afirmat că situația s-ar fi stabilizat deja: „Nu văd probleme mari, deja apare prima recoltă de cartofi”, a spus președintele.

Problema lipsei cartofilor a fost sesizată încă din februarie, însă Lukașenko a recunoscut-o oficial abia pe 8 mai, invocând atunci faptul că agricultorii s-au reorientat către export, nemulțumiți de prețurile mici de achiziție pe piața internă. Ulterior, șeful statului a cerut mărirea producției de cartofi astfel încât să fie suficienți atât pentru Belarus, cât și pentru export în Rusia, precizând că „nu e vorba de caritate, ci de bani serioși”.

Ca parte a măsurilor anticriză, începând cu 27 mai, Belarus a ridicat și interdicția privind importul de cartofi din Uniunea Europeană.

Între timp, specialiștii din domeniu au explicat deficitul prin factori climatici nefavorabili în sezonul agricol anterior. Directorul Centrului de cercetare pentru cartoficultură din cadrul Academiei Naționale de Științe, Vadim Mahanko, dar și oficiali din Ministerul Agriculturii au respins ideea unui export masiv sau a unui sabotaj.

Totuși, în iunie, Lukașenko a lansat o nouă ipoteză: deficitul ar fi fost creat artificial, de „anumite persoane” implicate într-un complot împotriva conducerii statului. Numele acestora nu au fost dezvăluite.