Agenția ONU pentru Refugiați și comunitatea internațională va susține Moldova în gestionarea crizei refugiaților

11 Mart. 2022, 09:30
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
11 Mart. 2022, 09:30 // Actual //  MD Bani

Agenția ONU pentru Refugiați este alături de Republica Moldova în această criză dificilă. În următoarele zile, agenția va definitiva planul privind răspunsul la criza refugiaților din Ucraina. Pentru început, planul include un suport din partea comunității internaționale pentru Republica Moldova. Despre aceasta a anunțat Roland Schilling, Reprezentantul Agenției ONU pentru Refugiați pentru Europa Centrală, în cadrul unei conferințe de presă susținute împreună cu Dumitru Udrea, Secretarul General al Guvernului Republicii Moldova.

„Suntem conștienți de faptul că acest ajutor reprezintă în acest moment prea puțin, dar vreau să vă asigur că mai mult ajutor urmează să vină. Și nu doar pentru refugiații din Ucraina, dar și pentru populația și Guvernul Republicii Moldova. Ne dorim să aveți suficiente resurse pentru gestionarea acestei crize. Pentru că înțelegem foarte bine că resursele Guvernului Republicii Moldova sunt limitate și nu putem să contăm la nesfârșit pe voluntari”, a menționat Roland Schilling.

De asemenea, Agenția ONU pentru Refugiați va oferi suport pentru asigurarea produselor alimentare și întreținerea centrelor de plasament pentru refugiați.

La rândul său, Dumitru Udrea a subliniat că Guvernul Republicii Moldova apreciază deschiderea Agenției ONU pentru Refugiați în gestionarea crizei cauzată de războiul din Ucraina.

Amintim că în cadrul ședinței de ieri, 10 martie, a Comisiei Situații Excepționale a fost luată decizia de a simplifica mecanismul de import a donațiilor făcute de către persoanele fizice aflate peste hotarele țării pentru refugiați din Ucraina. Membrii CSE au decis că donațiile vor fi transmise la postul vamal Leușeni, în depozitul gestionat de către „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe”. Persoanele fizice vor declara lotul de mărfuri prin intermediul formularului tipizat DV-6 al declarației vamale, dar și altor formulare tipizate, care vor servi drept act de predare – primire a donației. Ulterior, mărfurile vor fi transmise Ministerului Muncii și Protecției Sociale spre repartizare beneficiarilor. Serviciile de vămuire vor fi efectuate gratuit.

De asemenea, începând cu ziua de azi, primăriile vor putea deschide centre de plasament temporar pentru refugiați cu aprobarea Agenției Naționale pentru Asistență Socială.

În acest moment, în Republica Moldova se află peste 132 000 de refugiați din Ucraina. În țară sunt 93 de centre autorizate funcționale, dintre care 39 în Chișinău. Numărul total de locuri disponibile este de peste 6 mii.

Guvernul continuă să acorde suport refugiaților care doresc să plece spre alte destinații ale Uniunii Europene. În acest sens, în perioada 08-10 martie 2022 (până la ora 12:00) au fost efectuate 137 curse cu autocare și microbuze, dintre care 10 curse au fost făcute astăzi, până la ora 12. Totalul persoanelor transportate în ultimele două zile, inclusiv astăzi, ora 12.00, este de peste 4 600. De asemenea, continuă transportarea refugiaților pe cale feroviară. În total, ultimele două zile au fost transportați peste 2 700 de refugiați. Totodată, în ultimele două zile peste 700 de persoane au fost transferate spre Israel și Bulgaria pe cale aeriană. În următoarele trei zile, sunt planificate următoarele curse aeriene:

  •        Chișinău – Frankfurt
  •        Chișinău – Istanbul – 2 curse
  •        Chișinău – Tel Aviv – 3 curse

Alte patru curse aeriene neregulate de transfer a 1 784 de refugiați vor fi operate în perioada 11-13 martie cu destinațiile,  Germania, Turcia, Spania și Polonia.

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.