Când Putin cel „bun” a devenit rău! Sturza: A reușit cu brio să fie cel mai cunoscut rus dar și cel mai detestat

Într-o postare pe facebook, fostul premier și actualul om de afaceri Ion Sturza susține că s-a întâlnit prima dată cu actualul președinte al Federației Ruse, Vladimir Putin în anul 1999 pe vremea când fusese numit premier.

Prima mea întâlnire informală cu Putin a avut loc în august 1999, la un summit CSI, în Crimeea. Proaspăt numit PM, părea timid și total pe dinafara temelor discutate. În spatele lui stătea mereu ministrul finanțelor Kasianov, care la propriu îl „corecta” cu ghionturi. Evident, după un lung șir de PM care se schimbau pe bandă rulantă la acel moment în Rusia – Cernomîrdin, Kirienko, Primakov, Stepașin, persoane politice bine cunoscute, Putin cu trecutul său kaghebist părea o enigmă. Tradițional, lucrurile care contează se discută nu la ședința oficială. La fel și atunci, șefii de guvern au încercat să-l „abordeze” pe noul coleg după cină – într-un cadru informal”, povestește omul de afaceri.

Potrivit lui Sturza, la acea întrevedere Putin nu spunea nimic, nu comenta, făcând ca atmosfera să devină stânjenitoare. La un moment, vădit plictisit, el a zis: „În comparație cu Boris Nicolaevici (Elțin), eu nu am complexul „fratelui mai mare, mai mic”. Eu sunt fratele vostru mai mare și va trebui să luați în considerare interesele Rusiei”. S-a sculat și a plecat agale, fără să-și ia rămas bun de la noi.

Îmi amintesc că le-am spus atunci colegilor: „Nu este tipul așa de simplu după cum pare. Va fi o provocare pentru relațiile noastre în viitor”.

De ce vă povestesc acest caz? Pentru că văd astăzi cum mulți încearcă să ghicească când Putin cel „bun” a devenit rău. Când i s-a suit la cap? Nicicând, cred. El și-a educat mentalitatea din tinerețe, încercând să-și depășească complexele de inferioritate de «шпана из питерской подворотни». Ei și-a dorit să fie recunoscut, apreciat și admirat. Cel puțin, ca Petru cel Mare, dacă nu mai mult. El, nu Rusia. Rusia este doar un instrument. A reușit cu brio – cel mai cunoscut rus la momentul de față. Și cel mai detestat…”, a conchis fostul premier.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile turce analizează o propunere de a renunța la modelul de bufet „all-inclusive” din hoteluri pentru a reduce risipa alimentară. Potrivit Sabah, Consiliul pentru Politică Agricolă și Alimentară pregătește un raport pe această temă pentru președintele Recep Tayyip Erdoğan.

Conform unui raport al Fundației pentru Prevenirea Risipei în Turcia, în fiecare an, în această țară se irosesc, în medie, 23 de milioane de tone de alimente, iar aproximativ 35% din fructe și legume ajung la gunoi. Consiliul Prezidențial pentru Agricultură și Politici Alimentare a luat măsuri pentru a aborda această risipă, care duce și la creșterea inflației alimentare.

Micul dejun variat, o tendință care a fost foarte populară în ultimii ani, a devenit acum o problemă. Restaurantele care refuză să servească micul dejun pentru două persoane atunci când sunt trei la masă, comandând, în schimb, în funcție de numărul de invitați și impunând un mic dejun variat în consecință, sporesc risipa.

Ramazan Bingol, membru al Consiliului Prezidențial pentru Agricultură și Politici Alimentare, a declarat că 50% dintre aceste mese se irosesc.

„Această risipă este exacerbată de localurile care impun un număr fix de oaspeți. De exemplu, trei sau patru prieteni s-ar putea mulțumi cu un mic dejun mixt pentru două persoane, dar multe localuri impun un număr fix de oaspeți. Aduc mai multe preparate. Unele sunt luate de pe masă și nici nu sunt atinse măcar. Mâncarea pusă în farfurie, dar lăsată neatinsă, merge direct la gunoi”, a explicat el.

„Sistemul all-inclusive din hoteluri ar putea trece la un sistem a la carte. Oamenii comandă cât vor să mănânce. În loc să ia totul și să nu mănânce, pleacă de la masă cu produsele pe care le aleg și cu care își vor umple stomacul”, a mai spus el.

În mod similar, dacă există reglementări legale în restaurante și cafenele, nu se poate impune ocuparea unui loc. Trei persoane pot solicita un mic dejun mixt pentru două persoane, iar cinci sau șase persoane pot solicita un loc. Dacă locația nu permite acest lucru, clientul trebuie să raporteze situația Ministerului Comerțului, iar acesta va primi o amendă.

Raportul pe care Consiliul îl pregătește atrage atenția și asupra secțiunii dedicate animalelor fără stăpân. În raport se subliniază că nu ar trebui să se arunce mâncare pe străzi sub pretextul de a hrăni animalele. Ramazan Bingol explică faptul că acest lucru nu doar că poluează orașul, dar și contribuie la răspândirea bacteriilor, afirmând: „Animalele care consumă această mâncare se îmbolnăvesc și ele.”

„Străzile devin focare de infecție. Medicii veterinari primesc frecvent reclamații similare. În nicio țară europeană nu poți arunca mâncarea pentru a o da animalelor fără stăpân. Acest lucru perturbă echilibrul natural”, a spus el. Bingol a mai subliniat că resturile de mâncare și pâine ar trebui colectate și trimise la adăposturile de animale, adăugând: „Dar, bineînțeles, cel mai important lucru este să prevenim acest lucru”, a mai explicat el.

„Grâul produs aici cu mult efort, precum și munca fermierilor și brutarilor, se irosește. În timp ce agricultura se confruntă cu tot mai multe probleme, din cauza condițiilor climatice, noi aruncăm pâinea. Pentru a preveni acest lucru, ar trebui să existe limite, în special în ceea ce privește pâinea servită în restaurante”, a mai spus Bingol.