Când Putin cel „bun” a devenit rău! Sturza: A reușit cu brio să fie cel mai cunoscut rus dar și cel mai detestat

13 Mart. 2022, 17:48
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Mart. 2022, 17:48 // Actual //  bani.md

Într-o postare pe facebook, fostul premier și actualul om de afaceri Ion Sturza susține că s-a întâlnit prima dată cu actualul președinte al Federației Ruse, Vladimir Putin în anul 1999 pe vremea când fusese numit premier.

Prima mea întâlnire informală cu Putin a avut loc în august 1999, la un summit CSI, în Crimeea. Proaspăt numit PM, părea timid și total pe dinafara temelor discutate. În spatele lui stătea mereu ministrul finanțelor Kasianov, care la propriu îl „corecta” cu ghionturi. Evident, după un lung șir de PM care se schimbau pe bandă rulantă la acel moment în Rusia – Cernomîrdin, Kirienko, Primakov, Stepașin, persoane politice bine cunoscute, Putin cu trecutul său kaghebist părea o enigmă. Tradițional, lucrurile care contează se discută nu la ședința oficială. La fel și atunci, șefii de guvern au încercat să-l „abordeze” pe noul coleg după cină – într-un cadru informal”, povestește omul de afaceri.

Potrivit lui Sturza, la acea întrevedere Putin nu spunea nimic, nu comenta, făcând ca atmosfera să devină stânjenitoare. La un moment, vădit plictisit, el a zis: „În comparație cu Boris Nicolaevici (Elțin), eu nu am complexul „fratelui mai mare, mai mic”. Eu sunt fratele vostru mai mare și va trebui să luați în considerare interesele Rusiei”. S-a sculat și a plecat agale, fără să-și ia rămas bun de la noi.

Îmi amintesc că le-am spus atunci colegilor: „Nu este  tipul așa de simplu după cum pare. Va fi o provocare pentru relațiile noastre în viitor”.

De ce vă povestesc acest caz? Pentru că văd astăzi cum mulți încearcă să ghicească când Putin cel „bun” a devenit rău. Când i s-a suit la cap? Nicicând, cred. El și-a educat mentalitatea din tinerețe, încercând să-și depășească complexele de inferioritate de «шпана из питерской подворотни». Ei și-a dorit să fie recunoscut, apreciat și admirat. Cel puțin, ca Petru cel Mare, dacă nu mai mult. El, nu Rusia. Rusia este doar un instrument. A reușit cu brio – cel mai cunoscut rus la momentul de față. Și cel mai detestat…”, a conchis fostul premier.

Realitatea Live

20 Feb. 2026, 18:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Feb. 2026, 18:52 // Actual //  bani.md

Expertul în trading și crypto, Alexandru Ignat, CEO-ul Double Case, avertizează că fenomenul escrocheriilor financiare este mai grav decât arată mesajele oficiale recente și spune că Republica Moldova a devenit vulnerabilă în contextul actualului cadru legislativ.

Într-o analiză publicată de The List, Ignat confirmă creșterea cazurilor de fraudă și susține că metodele utilizate de escroci sunt tot mai sofisticate, inclusiv prin apeluri telefonice, branding fals și manipulare online. Potrivit lui, problema este amplificată de faptul că există o dorință reală a populației de a investi, însă nivelul de educație financiară rămâne redus.

Expertul atrage atenția că legislația adoptată în 2025 interzice anumite instrumente financiare derivate pentru investitorii de retail, dar nu oprește investițiile în sine. Astfel apare un paradox: actorii locali sunt restricționați, în timp ce platformele din exterior continuă să contacteze cetățeni moldoveni și să le propună investiții riscante.

„Restricțiile nu reduc dorința de a investi – uneori o amplifică”, susține Ignat, explicând că, în lipsa alternativelor reglementate, oamenii ajung să investească în oferte găsite online.

În opinia expertului, soluția ar fi reevaluarea urgentă a cadrului legal și eliminarea prevederilor care au creat un vid operațional.

„Legea nu reduce riscul, ci îl exportă”, afirmă acesta, adăugând că piața nu dispare, ci se mută în afara jurisdicției, unde investitorii sunt mai puțin protejați.

Amintim că Președinția Republicii Moldova și Banca Națională a Moldovei au emis avertizări privind creșterea alarmantă a cazurilor de escrocherii financiare și a ofertelor suspecte de investiții care circulă în spațiul public.

Președinta Maia Sandu a subliniat într-o declarație oficială că „doar hoții cer bani, parole sau promit câștiguri rapide prin telefon sau internet”, atrăgând atenția asupra riscurilor la care se expun cetățenii dacă răspund unor astfel de propuneri.

Banca Națională a Moldovei a emis, de asemenea, un comunicat în care precizează că nu contactează persoanele pentru a le propune investiții, nu solicită plăți sau transferuri de bani, nu acordă credite și nu intermediază contractarea produselor financiare, iar instituția nu oferă produse investiționale către public. BNM a reiterat că investițiile în criptovalute nu sunt reglementate în Republica Moldova, iar fondurile utilizatorilor nu beneficiază de protecție în acest context. Aceste avertizări oficiale vin pe fondul unor oferte tot mai frecvente și agresive, mai ales prin apeluri telefonice, mesaje sau rețele sociale, care promit câștiguri rapide și sigure.