Când Putin cel „bun” a devenit rău! Sturza: A reușit cu brio să fie cel mai cunoscut rus dar și cel mai detestat

Într-o postare pe facebook, fostul premier și actualul om de afaceri Ion Sturza susține că s-a întâlnit prima dată cu actualul președinte al Federației Ruse, Vladimir Putin în anul 1999 pe vremea când fusese numit premier.

Prima mea întâlnire informală cu Putin a avut loc în august 1999, la un summit CSI, în Crimeea. Proaspăt numit PM, părea timid și total pe dinafara temelor discutate. În spatele lui stătea mereu ministrul finanțelor Kasianov, care la propriu îl „corecta” cu ghionturi. Evident, după un lung șir de PM care se schimbau pe bandă rulantă la acel moment în Rusia – Cernomîrdin, Kirienko, Primakov, Stepașin, persoane politice bine cunoscute, Putin cu trecutul său kaghebist părea o enigmă. Tradițional, lucrurile care contează se discută nu la ședința oficială. La fel și atunci, șefii de guvern au încercat să-l „abordeze” pe noul coleg după cină – într-un cadru informal”, povestește omul de afaceri.

Potrivit lui Sturza, la acea întrevedere Putin nu spunea nimic, nu comenta, făcând ca atmosfera să devină stânjenitoare. La un moment, vădit plictisit, el a zis: „În comparație cu Boris Nicolaevici (Elțin), eu nu am complexul „fratelui mai mare, mai mic”. Eu sunt fratele vostru mai mare și va trebui să luați în considerare interesele Rusiei”. S-a sculat și a plecat agale, fără să-și ia rămas bun de la noi.

Îmi amintesc că le-am spus atunci colegilor: „Nu este tipul așa de simplu după cum pare. Va fi o provocare pentru relațiile noastre în viitor”.

De ce vă povestesc acest caz? Pentru că văd astăzi cum mulți încearcă să ghicească când Putin cel „bun” a devenit rău. Când i s-a suit la cap? Nicicând, cred. El și-a educat mentalitatea din tinerețe, încercând să-și depășească complexele de inferioritate de «шпана из питерской подворотни». Ei și-a dorit să fie recunoscut, apreciat și admirat. Cel puțin, ca Petru cel Mare, dacă nu mai mult. El, nu Rusia. Rusia este doar un instrument. A reușit cu brio – cel mai cunoscut rus la momentul de față. Și cel mai detestat…”, a conchis fostul premier.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.