Dezvăluirea momentului de la FMI: Este posibil ca Rusia să nu-şi poată achita datoriile

14 Mart. 2022, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Mart. 2022, 10:02 // Actual //  bani.md

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, a avertizat că este posibil ca Rusia să nu-şi poată îndeplini angajamentele externe din cauza sancţiunilor care i s-au impus pentru invadarea Ucrainei, însă această situaţie nu va provoca o criză financiară globală, transmite Reuters.

La emisiunea „Face the Nation” de la Postul american de televiziune CBS, Georgieva a declarat că sancţiunile impuse de SUA şi alte state au deja un impact „sever” asupra economiei ruse şi vor duce anul acesta la o recesiune profundă.

Războiul şi sancţiunile au de asemenea efecte negative semnificative asupra statelor vecine care depind de livrările de energie din Rusia şi deja au avut ca rezultat un val de refugiaţi comparabil cu cel din Al Doilea Război Mondial, a afirmat şeful FMI.

Rusia numeşte acţiunile sale din Ucraina o „operaţiune specială”.

Sancţiunile limitează de asemenea capacitatea Rusiei de a avea acces la resursele sale şi de a-şi achita datoriile, ceea ce înseamnă că o intrare în incapacitate de plată nu mai este văzută ca „improbabilă”, a explicat oficialul FMI.

Întrebată dacă intrarea în incapacitate de plată ar putea declanşa o criză financiară globală, Georgieva a răspuns: „Deocamdată, nu”

Expunerea totală a băncilor la Rusia se ridică la aproximativ 120 miliarde de dolari, o sumă care, deşi nu este insignifiantă, „nu este relevantă din punct de vedere sistemic”, a susţionut şeful Fondului.

Întrebată dacă Rusia ar putea avea acces la finanţarea de urgenţă de 1,4 miliarde de dolari aprobată de FMI săptămâna trecută pentru Ucraina în cazul în care Moscova câştigă războiul şi instalează un nou Guvern, Georgieva a spus că fondurile sunt într-un cont special la care are acces doar Executivul ucrainean.

Oficialul FMI a subliniat că se referă la „un Guvern ucrainean recunoscut internaţional”.

Săptămâna trecută, Georgieva a declarat că FMI va înrăutăţi precedenta sa estimare privind un avans al economiei mondiale de 4,4% în 2022 din cauza războiului, dar a dat asigurări că traiectoria generală rămâne pozitivă.

Creşterea rămâne robustă în ţări ca SUA, unde se înregistrează o redresare rapidă în urma pandemiei COVID-19. Cel mai semnificativ impact va fi resimţit în ceea ce priveşte creşterea preţurilor la materiile prime şi majorarea inflaţiei, care în mod potenţial ar putea duce la foamete şi insecuritate alimentară în zone din Africa, a avertizat directorul general al Fondului Monetar Internaţional.

 

05 Sept. 2026, 15:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:12 // Actual //  Ursu Victor

Atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene readuc în prim-plan rutele terestre alternative pentru exportul cerealelor. Economistul Iurie Rija constată că fluxurile se redistribuie spre două coridoare importante  prin Republica Moldova către portul Constanța și prin Polonia către porturile de la Marea Baltică. Deși mai costisitoare și utilizate mult sub capacitatea lor teoretică, aceste trasee funcționează drept supape logistice atunci când exporturile prin Marea Neagră sunt puse sub presiune.

Potrivit analizei economistului, în perioada 17 august – 5 septembrie 2026, pe ruta feroviară Volcinețk – Bălți – Ungheni au circulat aproximativ 500 de vagoane pentru transportul cerealelor, încărcate cu grâu, orz și rapiță și având ca destinație finală portul românesc Constanța.

Ritmul a fost de aproximativ 15-20 de vagoane pe zi, iar garniturile au circulat predominant noaptea. Rija consideră că acest lucru poate indica o gestionare a traficului menită să reducă aglomerarea liniilor în timpul zilei și să eficientizeze trecerea prin punctele de frontieră.

Vagoanele utilizate sunt în mare parte de tip sovietic, modelele 11-739 și 19-752, cu o capacitate nominală de circa 70 de tone. În practică, acestea sunt încărcate cu aproximativ 68-70 de tone de cereale fiecare.

La ritmul actual, fluxul ar echivala cu aproximativ 35.000 de tone pe lună. Volumul este redus în raport cu capacitatea teoretică de 500.000-800.000 de tone lunar atribuită întregului coridor moldovenesc, însă economistul atrage atenția că datele analizate se referă doar la ruta Volcinețk – Bălți – Ungheni.

Un alt indicator urmărit de Rija este întoarcerea vagoanelor goale. La 4 septembrie, pentru luna în curs fuseseră returnate 50 de vagoane, echivalentul unui ritm de aproximativ 12-13 unități pe zi. Potrivit economistului, apropierea dintre ritmul de retur și cel al vagoanelor încărcate sugerează că traseul funcționează relativ echilibrat, fără acumulări importante de material rulant.

În paralel, Ucraina își intensifică din nou transporturile feroviare spre Polonia și porturile Gdańsk, Gdynia, Szczecin și Świnoujście. Reactivarea coridorului baltic vine, potrivit analizei, pe fondul atacurilor rusești repetate asupra infrastructurii portuare din zona Odesei.

Datele Ukrzaliznytsia citate de Rija indică o creștere a fluxului de la aproximativ 14 vagoane pe zi în urmă cu o lună la circa 50 în prezent. Aceasta ar însemna aproximativ 3.200 de tone de cereale transportate zilnic prin cele patru puncte feroviare de trecere a frontierei dintre Ucraina și Polonia.

În primele șapte luni ale anului 2026, prin această frontieră ar fi trecut aproximativ 525.000 de tone de cereale, mult sub volumele de până la 500.000 de tone lunar înregistrate în perioada 2022-2023. Potrivit calculelor prezentate de economist, ar exista astfel o rezervă teoretică de capacitate de aproximativ 425.000 de tone pe lună.

Principalul dezavantaj al rutei poloneze rămâne însă prețul. Rija estimează costurile logistice la 90-110 euro pentru o tonă, față de aproximativ 25-30 de dolari pe tonă în cazul transportului maritim direct prin porturile din regiunea Odesa. Diferența explică de ce traseul prin Polonia funcționează mai degrabă ca o rută de rezervă decât ca o alternativă permanentă la Marea Neagră.

Economistul mai arată că autoritățile ucrainene insistă că cerealele transportate prin Polonia se află în tranzit, având drept destinații finale piețe terțe precum Algeria, Indonezia sau Coreea de Sud. Precizarea este importantă în contextul tensiunilor anterioare dintre Ucraina și agricultorii polonezi privind impactul cerealelor ucrainene asupra pieței locale.

În opinia lui Iurie Rija, situația confirmă mecanismul logistic dezvoltat de Ucraina în timpul războiului: atunci când infrastructura portuară de la Marea Neagră devine vulnerabilă, o parte a fluxurilor este redirecționată către coridoarele terestre – prin Polonia către Marea Baltică și prin Republica Moldova către Dunăre și Constanța.

Astfel, chiar dacă volumele transportate pe aceste trasee sunt deocamdată mult sub capacitățile maxime și costurile sunt mai ridicate, menținerea lor operațională îi oferă Ucrainei alternative pentru exporturile agricole în cazul perturbării rutelor maritime.