Prețul petrolului își continuă scăderea. La cât se evaluează un baril de țiței Brent

Prețurile petrolului și-a continuat luni dimineață scăderea pe care o înregistrase duminică. Contractele futures pentru petrolul european Brent au scăzut luni până la 109 dolari pe baril, față maximul de peste 130 de de dolari pe baril atins săptămâna trecută, scrie Reuters.

Astfel, contractele futures pentru petrolul Brent au scăzut cu 3,05 dolari sau 2,7%, la 109,62 dolari pe baril, luni. De asemenea, contractele futures pentru pentrolul american West Texas Intermediate (WTI) au scăzut cu 3,10 dolari sau 2,8%, până la 106,23 dolari pe baril.

Duminică, contractele futures pentru petrolul Brent au scăzut cu 1,82 dolari adică1,6%, până la 110,85 dolari pe baril.

Amintim că, invazia rusă din Ucraina din 24 februarie, pe care Moscova o numește „operațiune militară specială”, a tulburat piețele energetice la nivel global. Cotațiile Brent au scăzut săptămâna trecută cu 4,8% după ce a atins 139,13 dolari pe baril pe 7 martie.

Creșterea prețului la petrol a fost resimțită și în Republica Moldova, întrucât prețurile la carburanți au atins prețuri maxime.

#BRENT #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.