Acesta este viitorul locuințelor. Clădirile net-zero imprimate 3D

Primul cartier al caselor cu energie netă zero imprimate 3D este construit în California.

În Coachella Valley, sunt construite 15 case folosind imprimarea 3D, robotica și automatizarea, pentru a găzdui festivalul de muzică de renume mondial.

Procesul de înaltă tehnologie produce de 10 ori mai puține deșeuri decât metodele de construcție tradiționale, potrivit companiei de tehnologie a construcțiilor, menționează compania de construcții.

Se afirmă că toate nevoile de energie pentru aceste proprietăți vor fi asigurate de energia solară. Proprietarii vor avea, de asemenea, opțiunea de a instala baterii Tesla Powerwall alături de punctele de încărcare a vehiculelor electrice.

Clădirile au fost proiectate pentru a avea un impact minim asupra mediului, scrie EuroNews.

Se estimează că clădirile vor folosi aproximativ 40% din resursele lumii, iar construcția este o sursă majoră de deșeuri în majoritatea țărilor. Sectorul construcțiilor este sursa pentru 39% din emisiile de carbon, potrivit World Green Building Council.

Eficientizarea procesului de construire a locuințelor ar putea avea un impact mare asupra amprentei de mediu a industriei.

Folosind imprimarea 3D, procesul de creare a acestor clădiri va însemna deșeuri „aproape de zero” și poate preveni până la 2000 kg de emisii de CO2 pe locuință.

Tehnologia a fost folosită în trecut pentru a crea clădiri unice, adesea cu designuri arhitecturale unice. Anul trecut a început construcția primei clădiri de apartamente tipărite 3D din Germania. Ar fi cea mai mare locuință din Europa construită folosind această metodă de construcție.

Este pentru prima dată când tehnologia 3D este folosită pentru a construi un cartier întreg.

#constrctii #energie neta #3D

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.