„DIVORȚ ENERGETIC”! Rusia și România au reziliat contractul de tranzit al gazelor rusești

Moscova și București au reziliat contractul pentru tranzitul gazelor rusești prin România de comun acord. Inițial, s-a planificat ca înțelegerea să fie în vigoare până la sfârșitul anului 2023. Drept urmare, Bucureștiul își poate folosi acum infrastructura pentru a transporta gaz.

„Contractul de transport al gazelor naturale prin România către țări terțe, încheiat cu Gazprom Export, încheie acțiunea cu acordul ambelor părți”, – un astfel de mesaj a transmis compania românească „Transgaz” după negocieri, la care au participat și reprezentanți ai Comisiei Europene, pe lângă companiile de gaze din Rusia și România.

Fostul ministru român al Energiei, Răzvan Nicolescu, a declarat că dizolvarea acordului dintre Moscova și București nu este surprinzătoare. „Era de așteptat. Rezilierea acestui acord nu este o problemă pentru Transgas dacă alte gaze trec prin conductă. Sper că se vor găsi soluții pentru utilizarea acestei infrastructuri”, a explicat el.

Cert este că în urma transportului gazelor rusești prin conductele T1, T2 și T3, în baza unui contract încheiat cu Gazprom, se foloseau de gaze rusești prin conductele T1, T2 și T3. Acum, au menționat autoritățile române, alte țări își pot rezerva capacitatea pe aceste conducte de gaz de tranzit.

Pentru România, gazul a fost tranzitat prin Ucraina pentru a fi pompat în continuare în țările din sudul Europei: Bulgaria, Grecia, Macedonia de Nord și Turcia. Cu toate acestea, după lansarea Fluxului Turcesc, ruta în cuză nu mai era atât de solicitată: tranzitul prin România de fapt nu a mers. S-a dovedit că noua rută este mai ieftină, pe lângă faptul că este lipsită de riscuri geopolitice grave. Autoritățile române sugerează că acum țara poate pompa gaz în ele din râul turc și să îl furnizeze Moldovei și Ucrainei.

Tratatul a fost reziliat de comun acord, în prezența reprezentanților Comisiei Europene, deoarece tranzitul gazelor prin Ucraina devine pur și simplu neprofitabil. „Turkish Stream” în acest sens este mai profitabil. Totul e politica prețurilor. În același timp, ambele părți au convenit să dezvolte alte proiecte în sectorul petrolului și gazelor. România, ca și alte țări europene, primește gaze pe o rută mai scurtă și mai profitabilă.

#Transgaz #Gazprom #Gazprom Export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova încearcă să obțină de la Uniunea Europeană o perioadă suplimentară de tranziție pentru adaptarea sectorului bancar la regulile comunitare, inclusiv pentru majorarea plafonului de garantare a depozitelor până la 100 mii de euro. Chișinăul solicită amânarea aplicării anumitor cerințe până în 2035, însă Bruxelles-ul nu a acceptat deocamdată derogările și cere justificări suplimentare.

Solicitările sunt incluse în documentele de negociere aferente Clusterului 2 „Piața internă”, deschis oficial la 13 octombrie 2026. Capitolul 9, dedicat serviciilor financiare, vizează armonizarea legislației moldovenești cu normele europene cu privire la activitatea băncilor, supravegherea financiară, protecția deponenților și stabilitatea sistemului financiar.

Potrivit documentelor analizate, autoritățile moldovenești au solicitat perioade de tranziție pentru anumite reguli aplicabile sectorului financiar, unele dintre acestea extinzându-se până în 2035. Uniunea Europeană cere informații suplimentare și justificări privind necesitatea amânărilor, inclusiv în ceea ce privește capacitatea financiară de susținere a sistemului de garantare a depozitelor.

Una dintre cele mai importante provocări este apropierea plafonului național de garantare a depozitelor de standardul european de 100 mii de euro pentru fiecare deponent la fiecare bancă. În Uniunea Europeană, această protecție este obligatorie și urmărește să reducă riscul pierderii economiilor populației în cazul falimentului unei instituții bancare.

Sistemele europene de garantare sunt finanțate de instituțiile bancare participante, care contribuie la constituirea fondurilor necesare pentru despăgubirea deponenților. Astfel, majorarea plafonului presupune nu doar modificarea legislației, ci și asigurarea resurselor financiare pentru acoperirea eventualelor obligații.

Republica Moldova a început deja procesul de adaptare a legislației. În iunie 2026, Ministerul Finanțelor a supus consultărilor publice un proiect de modificare a Legii privind garantarea depozitelor în bănci. Documentul urmărește modernizarea mecanismului de protecție a economiilor, clarificarea competențelor instituționale și perfecționarea procedurilor aplicabile în cazul indisponibilității depozitelor.

Proiectul face parte din Programul național de aderare la Uniunea Europeană pentru perioada 2025–2029 și este corelat direct cu obligațiile prevăzute la Capitolul 9 – „Servicii financiare”.

#banc #depozite #bani