O companie a produs greșit 15 milioane de doze de vaccin. Ce s-a întâmplat cu ele

Compania Johnson&Johnson a anunțat miercuri că a găsit un lot dintr-o substanță care nu îndeplinește standardele de calitate la o fabrică a societății Emergent Biosolutions, un laborator încă neautorizat pentru producerea ingredientelor pentru vaccinul anti-COVID-19 al JNJ.

Compania dă asigurări că lotul respectiv nu a ajuns în etapele finale ale procedurii de fabricare a vaccinului. Precizările JNJ vin după ce tot miercuri cotidianul New York Times a scris că circa 15 milioane de doze din vaccinul produs de aceasta au fost distruse în mod accidental, dintr-o „eroare umană”, după ce niște angajați ai fabricii au amestecat ingredientele incorect, livrările de vaccin întârziind în consecință.

Fabrica cu pricina aparține societății Emergent BioSolutions, care este partener de fabricație atât pentru JNJ, cât și pentru AstraZeneca, al cărei vaccin nu a fost deocamdată autorizat în Statele Unite.

Johnson&Johnson a precizat că va continua demersurile pe lângă FDA, Administrația pentru alimente și medicamente a SUA, cu scopul de a obține autorizarea de urgență a facilității Emergent BioSolutions din Bayview și că pune la dispoziția acesteia din urmă experți în operațiuni tehnice și controlul calității pentru a superviza și susține toată procedura de fabricare a vaccinului anti-COVID-19.

JNJ a asigurat totodată că cele peste 20 de milioane de doze de vaccin promise SUA până miercuri sunt în curs de livrare, precum și cele 24 de milioane prevăzute până la sfârșitul lui aprilie, scrie Dgi24.

Johnson&Johnson a planificat să livreze în SUA în prima jumătate a anului 100 de milioane de doze din vaccinul său, care se administrează într-o singură doză, urmărind să încheie aceste livrări până la sfârșitul lui mai. Compania se așteaptă să distribuie peste un miliard de doze până la sfârșitul acestui an.

#doze #COVID-19 #vaccin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.