Dronele cu care ucrainenii bagă în sperieți armata Moscovei, produse de ginerele "sultanului" Erdogan

Lucrând la kilometri în spatele liniei de front, o echipă de operatori ucraineni de drone încearcă să schimbe soarta războiului împotriva forțelor Kremlinului. Cea mai eficientă armă din arsenalul lor este drona Bayraktar TB2, produsă în Turcia. Se ridică la 160 de metri deasupra câmpului de luptă și anihilează inamicul doar cu apăsarea unui buton.

Ușoare și cu un profil mic, dronele Bayraktar sunt proiectate să evite sistemele antiaeriene și să rămână nedetectate cât mai mult timp posibil, cântărind mult mai puțin decât drona emblematică Predator din SUA. În plus, drona americană costă 30 de milioane de lire sterline, iar echivalenta turcească doar 750.000. Anvergura de 12 metri ajută drona să rămână în aer până la 30 de ore. Suficient timp pentru a-și lansa cele patru rachete ghidate cu laser. Rusia nu are drone de atac. În schimb, se bazează pe vehicule de recunoaștere pentru a-și ghida artileria, potrivit The Spectator.

Compania care produce TB2, Baykar, este condusă de Selçuk Bayraktar, în vârstă de 42 de ani. Fostul student la inginerie la MIT este căsătorit cu fiica mai mică a președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan.

Se lucrează acum la noua dronă Akinci, care este echipată cu capacități mai mari de ascundere, tehnologie de supraveghere de top și hardware nou de contramăsuri care va împiedica încercările inamice de sparge sistemul digital al dronei, La începutul acestei luni, exact când Rusia și-a început invazia, Baykar a anunțat că a testat cu succes Akinci. Selçuk Bayraktar a promis că va fi „cel mai puternic și mai capabil de luptă UAV armat din clasa sa din lume”.

Analiștii ruși sunt, fără îndoială, îngrijorați de tehnologia roiului de drone din Turcia, care conectează un număr mare de UAV-uri letale într-un atac coordonat. Informațiile sunt transmise între drone, ceea ce înseamnă că inteligența artificială de la bord poate determina mai bine țintele, independent de un centru de comandă. Și tehnologia a fost deja dovedită împotriva forțelor susținute de Moscova. În 2020, Turcia a folosit un astfel de roi pentru a ataca depozitele siriene de război chimic și sistemele de rachete, ca răzbunare pentru moartea a 33 de soldați în apropiere de granița turco-siriană. Până acum, doar israelienii au reușit să demonstreze o tehnologie similară.

#drone #Turcia #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.