Economia Republicii Moldova în 2022: FMI anticipează o stagnare. Spatari: Guvernul contează pe sprijinul extern

Fondul Monetar Internațional anticipează o stagnare economică pentru Republica Moldova în acest an. O spune ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari, potrivit căruia impactul războiului ruso-ucrainean este unul semnificativ pentru economia țării. Totuși, Spatari spune că autoritățile sunt optimiste în privința asistenței financiare externe destinate Republicii Moldova. În acest context, oficialul și-a exprimat speranța că întreaga comunitate internațională va ajuta Republica Moldova să depășească acest impas, notează IPN.

Potrivit lui Marcel Spatari, războiul de la graniță și criza de securitate din regiune au un impact major asupra bugetului de stat. În contextul situației create, experții FMI se arată sceptici în privința performanțelor economice înregistrate de Republica Moldova în acest an.

„Foarte multe rute comerciale au fost redirecționate prin Constanța în loc de Odesa. Oamenii reacționează bolnăvicios la o penurie percepută a unor mărfuri, cum ar fi sarea, deși există oportunități alternative de aprovizionare. Republica Moldova a depins până acum de unele produse din Ucraina, dar asta nu înseamnă că nu există alternative, care pot fi accesibile rapid. Există Turcia, Europa Centrală și de Est. Există un impact, bineînțeles, pentru că toate rutele terestre din Rusia trec prin Ucraina și pentru exporturi este complicat. Cu siguranță, va fi un impact asupra economiei. Am avut o ședință cu FMI și previziunile sunt de stagnare economică pentru acest an”, a spus Marcel Spatari în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la N4.

Cu toate aceste dificultăți, autoritățile rămân optimiste și mizează pe sprijinul partenerilor externi. Marcel Spatari a anunțat că în curând, în Parlament, va avea loc rectificarea legii bugetului de stat, pentru că nici veniturile și nici cheltuielile planificate anul trecut nu mai coincid cu noua realitate economică.

„Suntem optimiști în ceea ce privește asistența economică externă pentru a face față provocărilor. Avem de indexat pensiile mai mult decât ne-am așteptat anul trecut, asta va crește puterea de cumpărare a oamenilor. Toată povestea cu prețurile la energie ne-a costat scump, 2 miliarde de lei. Cele 60 de milioane de euro, acordate de UE au venit în calitate de suport bugetar, fără a fi condiționate că urmează să fie cheltuite strict pentru compensații. Banii nu au venit doar pentru compensații, ci și pentru întărirea capacităților de stocare a gazelor naturale, interconexiune energetică cu România”, a mai spus Marcel Spatari.

#asistenta externa #criză #economie #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Costurile împrumuturilor pe termen lung ale SUA au urcat la cel mai ridicat nivel de la sfârşitul anului 2023, pe măsură ce pierderea ratingului de credit triplu A al ţării şi proiectul fiscal al preşedintelui Donald Trump au alimentat îngrijorările cu privire la povara tot mai mare a datoriei guvernamentale, scrie FT, citat de Ziarul Financiar.

Randamentele obligaţiunilor de trezorerie americane pe 30 de ani au crescut cu până la 0,13 puncte procentuale, atingând 5,03% luni.

Contractele futures pe acţiuni americane pentru S&P 500 şi Nasdaq au scăzut cu 1,1%, respectiv 1,5%. Dolarul american a scăzut cu 0,9% faţă de un coş de valute importante, inclusiv lira sterlină şi euro.

Creşterea randamentelor obligaţiunilor vine după ce Moody’s a retrogradat ratingul de credit suveran triplu A al SUA vineri seara, avertizând cu privire la nivelurile datoriei guvernamentale şi creşterea deficitului bugetar.

Nicolas Trindade, administrator de fonduri la Axa, a declarat că retrogradarea Moody’s este „un avertisment că SUA nu ar trebui să mai considere natural faptul că se pot finanţa la costuri mici”.