Avertisment sumbru: Moldova săracă - vulnerabilă în fața crizei războiului. Creștere economică de doar 0,3%

Republica Moldova va înregistra o creștere economică de doar 0,3% în anul 2022, sunt estimările autorităților moldovene agreate cu FMI. „Există riscuri semnificative care vin din exterior și în funcție de cum vor derula lucrurile în Ucraina vom vedea cum aceste riscuri vor continua să influențeze economia Republicii Moldova”, a declarat premiera Natalia Gavrilița.

Gavrilița susține că în contextul situației dificile s-a discutat deja cu FMI revizuirea memorandumului actual, pentru o finanțare actualizată.

În scurt timp vom avea o misiune FMI la Chișinău în cadrul căreia vom solicita finanțare adițională pentru anul 2022 și 2023. Discutăm și cu Banca Mondială și UE pentru finanțări suplimentare ca să putem acoperi cheltuielile crescânde pentru e puterii de cumpărare a populației. Este vorba de majorarea salariilor, indexarea pensiilor, compensanții și programe de reziliență economică în agricultură și antreprenori din diferite sectoare ale economiei. Vorbim și de măsuri de eficiență și securitate energetică. Avem nevoie de o politică fiscală expansivă și finanțare că să putem acoperi necesitățile de cheltuielile guvernului în contextul dificil economic”, a explicat Gavrilița.

La sfârșitul lunii decembrie 2021, boardul FMI a aprobat o finanțare de 558,3 mln dolari pentru Republica Moldova pentru o perioadă de 40 de luni.

Programul susținut prin mecanismele de finanțare ECF si EFF va facilita redresarea economică prin promovarea unui set adecvat de politici și va permite avansarea reformelor instituționale și de guvernanță pe termen lung menite să restabilească rezervele necesare pentru impulsionarea unei creșteri rapide cuprinzătoare și durabile a veniturilor. Reformele-cheie țin de domeniile incluse în cadrul de guvernanță definit de FMI, inclusiv în ceea ce privește consolidarea transparenței si responsabilizării, îmbunătățirea previzibilității politicilor publice, consolidarea instituțiilor financiare, asigurarea dereglementăii și încurajarea concurenței.

Împrumutul va fi utilizat pentru finanțarea necesităților bugetului. Cheltuielile prioritare vor include cheltuielile pentru drumuri, sectorul energetic și aprovizionarea cu ape, dar și investiții eficiente în sănătate, educație și crearea locurilor de muncă noi.

#revizuire #memorandum #gavrilita #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.