Banca centrală a SUA a majorat dobânzile pentru prima dată din 2018

17 Mart. 2022, 16:17
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
17 Mart. 2022, 16:17 // Actual //  MD Bani

Rezerva Federală a SUA crește ratele dobânzilor pentru prima dată din 2018, în încercarea de a ține sub control creșterea rapidă a prețurilor, transmite BBC.

Banca centrală a SUA a declarat că își mărește rata de referință cu 0,25 puncte procentuale și a semnalat planuri pentru noi creșteri ale dobânzii în lunile următoare.

Mișcările au loc în timp ce economia se confruntă cu o nouă incertitudine cauzată de războiul din Ucraina și focarele de coronavirus din China. Se așteaptă ca acestea să aibă repercusiuni globale pe scară largă.

Prin creșterea ratelor dobânzilor, Sistemul Federal de Rezerve al Statelor Unite ale Americii (Fed) va face mai costisitoare împrumuturile pentru persoane fizice și persoane juridice.

Prin această măsură, autoritățile speră să reducă cererea de bunuri și servicii, contribuind la atenuarea inflației prețurilor în SUA, care a atins un nou maxim în ultimii 40 de ani de 7,9% luna trecută.

„Planul este de a restabili stabilitatea prețurilor, menținând în același timp o piață a muncii puternică”, a spus președintele Rezervei Federale, Jerome Powell. „Aceasta este intenția noastră și credem că putem face asta, dar trebuie să restabilim stabilitatea prețurilor”. „Nu vom lăsa o inflație ridicată să se înrădăcineze”, a spus el. „Costurile pentru asta ar fi prea mari”.

Planurile reprezintă o schimbare seismică a politicii băncii care supraveghează cea mai mare economie din lume. Fed a acționat cu prudență pentru a crește ratele dobânzilor după criza financiară din 2008 și le-a redus din nou când a lovit pandemia de coronavirus.

Creșterea ratei anunțată miercuri era așteptată și va împinge intervalul țintă pentru ratele cheie ale băncii de la 0,25% până la 0,5%.

Proiecțiile publicate după întâlnirea Fed arată că oficialii se așteaptă, de asemenea, ca rata dobânzii să crească la aproape 2% până la sfârșitul anului – cu un punct procentual complet mai mare decât au prezis în decembrie.

Pe lângă majorările ratelor dobânzilor, Fed va anula și alte stimulente, inclusiv achizițiile masive de titluri de trezorerie și alte active.

Președintele Fed, Jerome Powell, a declarat că economia SUA este bine poziționată pentru a face față creșterilor, respingând temerile că ar putea intra în recesiune.

„Probabilitatea unei recesiuni în următorul an sau ceva nu este deosebit de ridicată”, a spus el la o conferință de presă după întâlnirea Fed. „Toate semnele sunt că aceasta este o economie puternică, una care va putea să înflorească, ca să nu spun să reziste, dar cu siguranță să înflorească și în fața unei politici monetare mai puțin acomodative”.

Oficialii băncii se așteaptă ca economia SUA să crească cu 2,8% în acest an, iar inflația să scadă la aproximativ 4,3% până la sfârșitul anului. Aceasta este încă cu mult peste ținta de 2% a băncii, stârnind temeri că Fed se mișcă prea precaut.

În Marea Britanie – unde inflația a atins 5,5% în ianuarie – Banca Angliei a majorat deja dobânzile de două ori și este de așteptat să o facă din nou joi.

Au acționat și oficiali din multe alte țări, inclusiv Africa de Sud, Brazilia și Coreea de Sud.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!