Vladimir Putin şi-a prezentat cererile pentru un acord cu Ucraina, într-o convorbire cu Erdogan

Statutul regiunii Donbas şi al Crimeei se numără printre cele mai dificile subiecte care trebuie abordate în tratativele din Kiev şi Moscova şi pentru care preşedintele rus Vladimir Putin afirmă că vor fi necesare negocieri directe între el şi omologul ucrainean Volodimir Zelenski, notează vineri BBC, citând un oficial turc care a asistat la o convorbire telefonică între Putin şi preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan.

Potrivit lui Ibrahim Kalin, consilier principal şi purtător de cuvânt al preşedintelui Erdogan, Putin i-a telefonat joi după-amiaza omologului său turc şi i-a comunicat care sunt cerinţele exacte ale Rusiei pentru a ajunge la un acord de pace cu Ucraina, aceste cerinţe fiind de două categorii, iar cele din prima categorie ar putea fi îndeplinite fără prea mare dificultate de către Kiev.

Cea mai importantă din prima categorie, mai uşoară, este ca Ucraina să accepte să rămână neutră şi să nu ceară aderarea la NATO, iar Zelenski a acceptat deja acest lucru.

Celelalte trei din această categorie ar fi ca Ucraina să treacă printr-un proces de dezarmare pentru a asigura că nu reprezintă o ameninţare pentru Rusia, ca limba rusă să beneficieze de protecţie în Ucraina şi, în fine, în Ucraina să se producă o aşa-zisă „denazificare”.

Această din urmă solicitare, notează BBC, este profund ofensatoare pentru Zelenski, care este evreu şi membri ai familiei sale au murit în Holocaust, dar partea turcă apreciază că preşedintele ucrainean o va putea accepta destul de uşor, fiind probabil suficient ca Kievul să condamne toate formele de neonazism şi să promită că ia măsuri împotriva lui.

Oficialul turc a fost mai vag în ce priveşte cea de a doua categorie de cerinţe, cele mai dificile, şi pentru care Putin a spus că sunt necesare negocieri directe între el şi Zelenski. Acesta din urmă a dat asigurări că este gata să-l întâlnească faţă în faţă pe liderul de la Kremlin.

Consilierul lui Erdogan a menţionat doar că cerinţele din a doua categorie se referă la statutul regiunii Donbas şi al Crimeei, fără a intra în detalii, dar este de presupus că Rusia va cere ca guvernul ucrainean să cedeze teritorii din estul ţării, un subiect foarte inflamabil, menţionează BBC.

O altă presupunere este că Rusia va cere Ucrainei să accepte oficial că peninsula ucraineană Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014, aparţine de acum Rusiei – or, dacă se va pune această problemă, va fi o pilulă greu de înghiţit pentru Ucraina.

Cu toate acestea, este deja un fapt împlinit, cu toate că Rusia nu are dreptul legal să exercite suveranitate asupra Crimeii şi chiar a semnat un tratat internaţional – după căderea comunismului, dar înainte de venirea la putere a lui Putin – prin care a acceptat că aceasta aparţine Ucrainei, notează BBC.

Cerinţele lui Putin nu sunt totuşi atât de dure pe cât se temeau unii, scrie BBC, şi nu par să merite toată violenţa, vărsarea de sânge şi distrugerea create de Rusia în Ucraina. Dat fiind controlul strict exercitat de Kremlin asupra media ruse, lui Putin şi acoliţilor săi nu le-ar fi prea greu să prezinte toate acestea drept o mare victorie.

Ucraina are însă de ce să-şi facă griji. Dacă un viitor acord nu va fi elaborat în cele mai atente detalii, preşedintele Putin sau succesorii săi îl vor putea folosi oricând ca scuză pentru a invada din nou Ucraina. Elaborarea unui acord de pace ar putea lua mult timp, chiar dacă vărsarea de sânge ar putea fi oprită până atunci printr-un armistiţiu.

Cât despre Putin? S-a spus că ar putea fi bolnav sau dezechilibrat mintal. Ibrahim Kalin a declarat însă că nu a observat nimic ciudat în timpul convorbirii telefonice şi că preşedintele rus a fost clar şi concis.

Dar, chiar dacă va reuşi să prezinte un acord cu Ucraina ca pe o glorioasă victorie asupra neonazismului, poziţia sa în plan intern este cel mai probabil slăbită. Tot mai mulţi ruşi vor înţelege că a întins prea mult coarda, iar poveştile cu soldaţi ucişi sau capturaţi se răspândesc cu repeziciune, mai scrie BBC.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#înțelegere #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Northvolt AB a cerut protecţie împotriva falimentului în Statele Unite, după ce o încercare disperată de a obţine finanţare de salvare a eşuat, lăsând producătorul de baterii într-o situaţie dificilă, cu doar o săptămână de lichidităţi disponibile, potrivit Bloomberg.

Furnizorul suedez de baterii pentru vehicule electrice va încerca să se reorganizeze în cadrul capitolului 11 din Codul falimentului american, conform unei declaraţii emise joi. Potrivit unui depozit, Northvolt avea aproximativ 30 de milioane de dolari în numerar şi datorii de 5,84 miliarde de dolari.

Această sumă face ca Northvolt să fie una dintre cele mai îndatorate companii care au solicitat falimentul în Statele Unite în acest an, potrivit datelor Bloomberg. Aceasta este urmată de Intrum AB, o altă companie suedeză care a depus o cerere similară săptămâna trecută.

Compania a ales să urmeze calea legală din SUA pentru a oferi un cadru familiar investitorilor existenţi şi potenţialilor investitori interesaţi să furnizeze finanţare, a explicat o sursă apropiată situaţiei.

Această decizie încheie luni de negocieri cu proprietarii, clienţii şi creditorii, în încercarea de a găsi o soluţie pentru continuarea activităţii, după ce resursele financiare au fost epuizate. Northvolt a redus cu un sfert numărul angajaţilor şi a renunţat la planurile de extindere, pentru a face faţă unei crize de lichidităţi care s-a agravat în toamnă, după ce a pierdut un contract important şi nu a reuşit să acceseze un împrumut verde de 5 miliarde de dolari.

Compania a fost considerată un simbol al speranţelor europene de a crea un lanţ de aprovizionare independent pentru vehiculele electrice, în concurenţă cu producătorii stabiliţi din China şi Coreea de Sud.

Fabrica emblematică Northvolt Ett, situată lângă Cercul Arctic din Suedia, va continua să funcţioneze în mod normal pe durata reorganizării. „Compania va continua să livreze produse clienţilor, îndeplinindu-şi în acelaşi timp obligaţiile faţă de furnizorii esenţiali şi va asigura plata salariilor angajaţilor”, a afirmat compania.

În cadrul procedurii de faliment, Northvolt va avea acces la aproximativ 145 de milioane de dolari în garanţii de numerar, conform declaraţiilor companiei. Scania CV AB, divizia de camioane a Volkswagen AG şi un client important al Northvolt, a anunţat că va contribui cu 100 de milioane de dolari pentru finanţarea debitorului în posesie.

Judecătorul american de faliment Alfredo Perez a spus în timpul unei audieri de joi că va aproba cererea Northvolt de a începe utilizarea finanţării din faliment şi a altor împrumuturi pentru a acoperi salariile şi cheltuielile angajaţilor în timpul procesului de reorganizare conform capitolului 11. După reducerile de personal anunţate, Northvolt mai are aproximativ 6.400 de angajaţi în Suedia, Polonia şi Statele Unite.

Filialele Northvolt care se ocupă de fabricile planificate în Germania şi Canada nu fac parte din procesul de faliment conform capitolului 11, dar compania a declarat că aceste proiecte vor fi amânate.