Ministerul britanic al Apărării anunță că mercenari ruși din grupul Wagner ar fi desfășurați în estul Ucrainei

Mercenari ruşi din grupul Wagner sunt desfăşuraţi în estul Ucrainei, a anunţat luni ministerul britanic al apărării, care estimează că peste 1.000 de luptători ai grupării paramilitare ar putea fi aduşi să lupte în Ucraina, informează AFP.

„Gruparea militară privată rusă a grupului Wagner s-a desfăşurat în estul Ucrainei”, a declarat ministerul britanic pe Twitter.”Ar urma să desfăşoare peste 1.000 de mercenari, inclusiv responsabili ai organizaţiei, pentru a realiza operaţiuni de luptă”, a adăugat acesta.

Cunoscuţi ca fiind apropiaţi de preşedintele Vladimir Putin, grupul Wagner şi paramilitarii săi sunt suspectaţi de comiterea de abuzuri în Mali, Libia şi chiar Siria.

„Din cauza pierderilor grele şi a unei invazii în mare parte blocate, Rusia a fost cel mai probabil forţată să îşi redesfăşoare personalul Wagner în Ucraina, în detrimentul operaţiunilor din Africa şi Siria”, estimează Londra.

La mijlocul lunii martie, Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului a declarat că Rusia a întocmit liste cu 40.000 de luptători din armata siriană şi miliţiile aliate, gata să fie dislocaţi în Ucraina.

Potrivit unui declaraţii făcute vineri de un oficial occidental, forţele ruse îşi concentrează acum eforturile în Donbas, unde se confruntă cu „cele mai bine echipate şi mai antrenate forţe ucrainene”. De aceea,”forţele separatiste, întărite de forţele ruse şi personalul grupării Wagner din regiunile Lugansk şi Doneţk, încearcă să le înconjoare”.

Gruparea Wagner este una din cele 59 de companii şi personalităţi ruse vizate joi de o nouă serie de sancţiuni decise de Londra ca reacţie la invadarea Ucrainei de către Rusia la sfârşitul lunii februarie. Pe lângă această grupare paramilitară au mai fost vizate gigantul rus al diamantelor Alrosa sau cel din domeniul hidrocentralelor, Rushydro. Peste 1.000 de persoane şi entităţi ruse au fost plasate până acum pe lista sancţiunilor britanice.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#wagner #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultura, exporturile și procesarea producției agricole ar urma să fie principalii factori care vor susține creșterea economiei Republicii Moldova în acest an. Economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, afirmă că după trei ani consecutivi de scădere a exporturilor agroalimentare, din trimestrul III al anului 2025 se observă o revenire puternică.

„În acest an, ceea ce va mișca economia în sus este producția agricolă, exporturile și procesarea. Avem o îmbunătățire a situației, după ce timp de trei ani am avut o scădere continuă a tot ceea ce înseamnă exportul de producție agricolă”, a declarat Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit economistului, exporturile de produse agroalimentare au coborât în trei ani de la circa 1,94 miliarde de euro la 1,39 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 550 de milioane de euro. Din trimestrul III al anului 2025 însă, exporturile au revenit pe creștere și au avansat cu aproximativ 400 de milioane de euro, până la 1,79 miliarde de euro.

Ioniță spune că agricultura este principalul factor care a stat la baza acestei reveniri.

„Cel puțin la capitolul producția agroalimentară avem un motor de creștere. Factorul de bază care a dus la creșterea exporturilor moldovenești este agricultura”, a subliniat expertul.

Cele mai mari creșteri au fost înregistrate la semințele oleaginoase, cu peste 200 de milioane de euro, cereale – 90,9 milioane de euro, ulei – 75,5 milioane de euro, fructe – 30,4 milioane de euro și reziduuri din industria alimentară – 13 milioane de euro.

În schimb, exporturile de legume s-au redus cu 3,8 milioane de euro, iar cele de băuturi alcoolice cu 36,7 milioane de euro.

Economistul a atras atenția și asupra structurii exporturilor agricole. Dacă în anii 2000 aproximativ 75% din exporturile agroalimentare erau reprezentate de produse finite și doar 25% de materie primă, în prezent raportul este aproape invers.

Produsele finite reprezintă aproximativ 31% din exporturile agroalimentare, cu o valoare de circa 554 de milioane de euro, în timp ce materia primă a ajuns la 69%, respectiv aproximativ 1,235 miliarde de euro.

„Începând cu 2024 avem o creștere bruscă a exporturilor de materie primă, iar scăderea din ultima perioadă a fost determinată de scăderea producției finite, în special a exportului de ulei de floarea-soarelui”, a explicat Ioniță.

Balanța comercială la produsele agroalimentare începe, de asemenea, să se îmbunătățească. În trimestrul II al anului 2025, calculată în valoare anuală, aceasta ajunsese la un deficit de circa 60 de milioane de euro. Situația s-a ameliorat ulterior, în condițiile în care exporturile au crescut mai rapid decât importurile.

Totuși, Republica Moldova este încă departe de performanța din 2022, când balanța comercială agroalimentară era pozitivă cu aproximativ 600 de milioane de euro.

Situația rămâne mai dificilă în cazul produselor alimentare procesate și băuturilor. Deficitul comercial pe acest segment a ajuns la 223 de milioane de euro în trimestrul III al anului 2025, iar în trimestrul II al anului 2026 s-a redus la circa 160 de milioane de euro.

„Situația se îmbunătățește, dar tot rămâne negativă balanța comercială cu produse alimentare procesate”, a spus economistul.

Unul dintre cele mai dinamice segmente este cel al semințelor oleaginoase și al uleiului de floarea-soarelui. După ce exporturile au coborât la 451 de milioane de euro în 2024, acestea au ajuns la 731 de milioane de euro în trimestrul II al anului 2026, depășind chiar recordul de 725 de milioane de euro din 2022.

Și exporturile de cereale și-au revenit. După un nivel de 234 de milioane de euro în 2025, acestea au ajuns la 303 milioane de euro în trimestrul II al anului curent.

Totuși, prețurile rămân o problemă. În cazul grâului, prețul mediu de export a coborât de la 5,8 lei/kg în trimestrul III al anului 2022 la 3,6 lei/kg în trimestrul III al anului 2025, după care a crescut ușor la 3,9 lei/kg în trimestrul II din 2026.

„Astăzi, un producător moldovean care vinde grâu o face la jumătate din valoarea pe care a avut-o în 2022”, a remarcat Ioniță.

Pe de altă parte, exporturile de produse alcoolice au scăzut. După ce în 2024 ajunseseră la 251 de milioane de euro, susținute inclusiv de accesul pe piața Statelor Unite și de exportul de vermut, în trimestrul II al anului 2026 acestea au coborât la 211 milioane de euro.

Ioniță estimează că, la finalul anului, exporturile de producție agricolă ar putea depăși din nou pragul de 10% din PIB. În trimestrul II al anului 2026, ponderea acestora era de 9,7%, în creștere față de 8,9% în 2025.