Capcana ANRCETI: Proiectul de reducere a tarifelor la roaming impune piața să scadă de 3 ori tariful la telefonia fixă

Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) anunţă pentru miercuri, 31 martie şedinţa publică a Consiliului de Administraţie la care va examina reducerea tarifelor de roaming pentru operatorii de telefonie fixă și mobilă.

Astfel, potrivit proiectului de hotărâre al ANRCETI, pentru furnizarea serviciului de terminare a apelurilor naţionale în reţelele de telefonie mobilă din 01.04.2022 de la 0,00225 EURO/min (fără TVA) până la 0,002 EURO/min (fără TVA), cu pretinsul scop de a alinia acest preț la nivelul tarifelor maximale reglementate în interiorul Uniunii Europene prin art. 4 din Regulamentul delegat (UE) 2021/654 al Comisiei din 18 decembrie 2020.

Capcana ANRRCETI ține de reducerea de trei ori a tarifelor la telefonia fixă – serviciu care și așa aduce pierderi operatorilor națonali.

Prin urmare, proiectele de hotărâri prevăd stabilirea tarifului de terminare în rețele mobile la 0,2 eurocent/minut (în coborâre de la 0,225 eurocent/minut), iar în rețele fixe la 0,07 eurocent/minut (în coborâre de la 0,225 eurocent/minut). Aici urmează să se precizeze nu doar că sunt în coborâre, dar cu câte unități sunt în coborâre or, dacă în cazul rețelelor mobile micșorarea este una tolerantă, atunci în cazul rețelelor fixe aceasta este una dezastruoasă, fiind în coborâre de peste 3 ori.

Operatorii Orange Moldova, Moldcell, Moldtelecom și Arax Impex și-au exprimat nemulțumirea

Orange solicită ca această perioadă poate fi prelungită cu cel mult 3 ani atunci când Agenţia a notificat Consiliul Concurenţei privind propunerea de prelungire, motivată corespunzător, iar Consiliul Concurenţei nu a ridicat obiecţii în termen de o lună de la notificare.

„Cu regret, în pofida practicilor sale anterioare, Agenția propune stabilirea imediată a noului preț maximal de terminare a apelurilor în rețelele fixe, fără a avea în vedere impactul asupra jucătorilor din piață, cu atât mai mult că, există indicii puternici că introducerea imediată a acestui tarif ar produce perturbări esențiale pentru furnizori, care vor fi determinați să subvenționeze și mai mult serviciul de telefonie fixă din cauza costurilor excesive neacoperite (la acest subiect se va revenim mai jos)”, se arată în mesajul companiei.

Moldtelecom afirmă că reducerea la nivel național va produce pierderi enorme pentru furnizorii de rețele de telefonie fixă, care vor duce inevitabil la anularea oricăror investiții în menținerea și, cu atât mai mult, în dezvoltarea rețelelor de telefonie fixă, solicităm abordarea antenat a subiectului dat și aplicarea unor măsuri de reglementare mai temperate, cu aplicarea unor reduceri graduale de maxim 20% din tariful actual.

„Urmează să atenționăm asupra unei alte circumstanțe, ratele diferite propuse pentru rețelele mobile și fixe, dar și reducerea drastică a tarifelor pentru terminare în rețele fixe, va amplifica situația când furnizorii de rețele fixe ar trebui de facto să achite unilateral tarife de terminare în rețele mobile excesive în raport cu rețelele fixe, ceea ce ar crea situație de subvenționare a operatorilor mobili de către operatorii ficși”, se mai arată în obiecțiile companiei de stat.

În opinia Moldtelecom, o asemenea scădere dramatică a prețurilor apelurilor în rețelele fixe la nivel național nu numai că nu va aduce careva beneficii esențiale, dar va avea şi repercusiuni grave pentru segmental dat de servicii.

Una din măsurile de reglementare în vigoare care influențează în mod direct serviciile de telefonie furnizate la puncte fixe la nivelul pieței cu amănuntul este Planul de rebalansare al tarifelor pentru serviciile de telefonie fixă aprobat prin Hotărârea ANRTI nr. 12/1 din 26.12.2002, însă tarifele S.A. „Moldtelecom” aplicate pe piața relevantă a serviciilor de acces al utilizatorilor la rețeaua de telefonie la un post fix sunt stabile pe parcursul ultimilor 19 ani și determinate prin reglementări la nivel sub costuri, ceea ce provoacă pierderi considerabile companiei. Totodată, compania de mai multe ori a informat regulatorul și ministerul de resort că, pe segmentul de telefonie fixă suportă pierderi esențiale. Or, ANRCETI a avut întregul instrumentar pentru reglementarea tarifelor pe piața cu amănuntul (piața 1) astfel încât să evite aceste consecințe nefaste, dar cu regret, a preferat să rămână inertă.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#ANRCETI #telefonie #reducere #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2023, în Republica Moldova au activat 41,8 mii de întreprinderi, cu 0,7% mai mult față de anul 2022. Întreprinderile active au reprezentat 75,5% din totalul unităților raportoare, arată datele Biroului Național de Statistică. În același an 4.100 de întreprinderi au fost desființate, față de doar 2.300 de firme nou-create, ceea ce înseamnă că au dispărut de aproape două ori mai multe întreprinderi decât s-au înființat.

Cea mai mare pondere în totalul întreprinderilor active a fost deținută de comerțul cu ridicata și cu amănuntul, care a concentrat 39,0% din total. Urmează activitățile profesionale, științifice și tehnice – 9,7%, industria prelucrătoare – 9,5%, construcțiile și transportul și depozitarea – câte 7,1%, tranzacțiile imobiliare – 7,0% și informațiile și comunicațiile – 6,4%. La polul opus se află producția și furnizarea de energie electrică și termică (0,4%) și distribuția apei și salubritatea (0,3%).

Pe parcursul anului 2023 au fost create 2,3 mii de întreprinderi, cu 50,9% mai puține față de anul precedent. Rata de creare a întreprinderilor a constituit 5,5%, cea mai mare fiind înregistrată în sectorul producției și furnizării de energie electrică și termică – 15,3%.

În același timp, 4,1 mii de întreprinderi au fost desființate, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani. Rata de desființare a ajuns la 9,8%, iar cea mai mare pondere a firmelor închise s-a regăsit în comerțul cu ridicata și cu amănuntul – 40,9% din total.

Structura mediului de afaceri rămâne puternic concentrată pe microîntreprinderi. În 2023, 68,6% dintre întreprinderile active aveau 0–4 salariați, iar această categorie a reprezentat 81,4% din totalul firmelor nou-create și 94,9% din totalul întreprinderilor desființate.

Distribuția regională arată o concentrare accentuată în municipiul Chișinău, unde erau înregistrate 26,4 mii de întreprinderi active, adică 63,1% din total. Urmează regiunea Centru – 15,8%, Nord – 12,7%, Sud – 5,4% și UTA Găgăuzia – 3,1%.

În 2023, rata de creare a întreprinderilor a fost de 5,0% în Chișinău, 7,0% în Nord, 6,9% în Sud, 5,8% în Centru și 6,2% în UTA Găgăuzia. Cea mai mare rată de desființare s-a înregistrat în UTA Găgăuzia – 12,3%.

Datele BNS mai arată că 66,9% dintre întreprinderile active au fost conduse de bărbați, iar aproximativ o treime – de femei. Cea mai mare pondere a femeilor-manager a fost înregistrată în învățământ – 63,8%, în timp ce cea mai mică în industria extractivă – 4,3%.