Reacția companiilor amendate de Consiliul Concurenței pentru înțelegeri de cartel cu 91.000.000 lei

Reprezentanții celor patru companii amendate recent pentru înțelegeri de cartel la stabilirea prețurilor la produse fitosanitare resping acuzațiile Consiliului Concurenții și le declară ca fiind nefondate. Mai mult, aceștia îl acuză pe președintele Consiliului, Marcel Raducan, de conflict de interese. Potrivit lor, membrii familiei lui Raducan sunt acționari majoritari într-un SRL specializat în domeniul produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților pe teritoriul țării, transmite IPN.

Într-o conferință de presă, Victor Cucu, administratorul companiei „DiazChim”, a declarat că în cazul lor a fost aplicată o amendă de peste 28 de milioane de lei. Potrivit lui, „DiazChim” SRL nu a fost implicată niciodată în vreo înțelegere de cartel, iar concluziile emise de Consiliul Concurenței sunt neîntemeiate, având la bază o percepție absolut subiectivă a Consiliului. Investigația a fost inițiată în baza dispoziției din 16 iulie 2020, semnată personal de către președintele Consiliului Concurenței, Marcel Răducan. La fel, și inspecțiile au fost desfășurate în baza ordinelor semnate de Răducan.

„De ce este atât de importantă persoana domnului președinte în această investigație? Vă informăm că anume Marcel Răducan, prin intermediul familiei sale – al soției, al părinților, al copiilor – este deținătorul și beneficiarul unei societăți comerciale care are ca gen de activitate declarat inclusiv importul, depozitarea și comercializarea produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților pe teritoriul Republicii Moldova. Această societate este „Moldprodinvest” SRL, care îi are în calitate de asociați majoritari pe membrii familiei domnului președinte al Consiliului Concurenței”, a susține Victor Cucu. Potrivit lui, în acest sens a fost sesizară Autoritatea Națională de Integritate.

Igor Tagadiuc, președintele „Agrostoc”, a menționat că nu a existat și nici nu există vreo înțelegere de cartel între companiile vizate în decizia Consiliului.

„Cu regret, constatăm lipsa de implicare competentă, profundă și responsabilă în investigația desfășurată de către Consiliul Concurenței. Din acțiunile și concluziile prezentate, clar se vede că acestea sunt lipsite de valoare profesională, în schimb sunt orientate pe mimarea procesului adevărat de investigație, iar ca efect se dorește manipularea opiniei publice, știrbirea imaginii și distrugerea unicei cooperative de întreprinzător „Agrostoc””, a spus Igor Tagadiuc.

Dorin Ceban, directorul adjunct al companiei „Bioprotect”, a declarat că decizia Consiliului urmează să fie contestată în instanță și, în opinia sa, aceasta va fi anulată. Potrivit lui, afirmațiile prezentate de reprezentanții Consiliului sunt defăimătoare și există suficiente probe că acea informație nu este veridică. Potrivit lui, sunt eronate informațiile precum că pe piața din Ucraina și România produsele sunt comercializate la prețuri mai mici.

Avocatul companiei, Andrei Briceag, susține că investigațiile care vizează cele patru întreprinderi au derulat în grabă. Or, când vine vorba despre piața carburanților sau piața media, conducerea Consiliului spune că este necesar de foarte mult timp. „Nu înțelegem cum domnul președinte a participat la toate procedurile în raport cu „Bioprotect”. Toate dispozițiile de delegare a inspectorilor, toate demersurile de solicitare a informațiilor erau semnate de președinte și tot președintele a participat la examinare și audieri”, a notat apărătorul. Acesta și-a exprimat speranța că dreptatea va fi obținută în instanță, inclusiv în cele internaționale.

Roman Chetruș, administratorul SA „Fertilitatea-Chișinău”, susține că se încearcă o redistribuire sau, mai bine spus, o concentrare a pieței produselor de uz fitosanitar prin eliminarea unor jucători consacrați de pe această piață. Potrivit lui, se încearcă discreditarea companiilor față de clienți și furnizori, dar și de a acumula informații confidențiale despre volumul de vânzări, date despre clienți și furnizori, fondul de comerț, contracte etc. În opinia sa, scopul aplicării sancțiunilor enorme este de a induce companiile în incapacitate de plată, mai ales în plin sezon agricol, inclusiv față de furnizori, astfel eliminându-le de pe piață.

Săptămâna trecută, Consiliul Concurenței a anunțat că patru companii au fost amendate cu 91 de milioane de lei, în total, pentru participarea în acorduri orizontale de tip cartel dur, manifestat prin practica concertată continuă, îndreptată la stabilirea prețurilor de vânzare și a altor condiții de tranzacționare la comercializarea către terți a produselor de uz fitosanitar și fertilizanți de două tipuri pe teritoriul țării. Potrivit Consiliului, s-au acumulat probe cu privirea la comunicarea între întreprinderile date, prin care se fixau prețurile și unele condiții de tranzacționare a produselor de uz fitosanitar către întreprinderile agricole din țară. S-a constatat că prețurile la produse similare comercializate în Ucraina și România sunt mai mici cu a 28-43% decât în Moldova.

#consiliul concurentei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.