Reacția companiilor amendate de Consiliul Concurenței pentru înțelegeri de cartel cu 91.000.000 lei

Reprezentanții celor patru companii amendate recent pentru înțelegeri de cartel la stabilirea prețurilor la produse fitosanitare resping acuzațiile Consiliului Concurenții și le declară ca fiind nefondate. Mai mult, aceștia îl acuză pe președintele Consiliului, Marcel Raducan, de conflict de interese. Potrivit lor, membrii familiei lui Raducan sunt acționari majoritari într-un SRL specializat în domeniul produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților pe teritoriul țării, transmite IPN.

Într-o conferință de presă, Victor Cucu, administratorul companiei „DiazChim”, a declarat că în cazul lor a fost aplicată o amendă de peste 28 de milioane de lei. Potrivit lui, „DiazChim” SRL nu a fost implicată niciodată în vreo înțelegere de cartel, iar concluziile emise de Consiliul Concurenței sunt neîntemeiate, având la bază o percepție absolut subiectivă a Consiliului. Investigația a fost inițiată în baza dispoziției din 16 iulie 2020, semnată personal de către președintele Consiliului Concurenței, Marcel Răducan. La fel, și inspecțiile au fost desfășurate în baza ordinelor semnate de Răducan.

„De ce este atât de importantă persoana domnului președinte în această investigație? Vă informăm că anume Marcel Răducan, prin intermediul familiei sale – al soției, al părinților, al copiilor – este deținătorul și beneficiarul unei societăți comerciale care are ca gen de activitate declarat inclusiv importul, depozitarea și comercializarea produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților pe teritoriul Republicii Moldova. Această societate este „Moldprodinvest” SRL, care îi are în calitate de asociați majoritari pe membrii familiei domnului președinte al Consiliului Concurenței”, a susține Victor Cucu. Potrivit lui, în acest sens a fost sesizară Autoritatea Națională de Integritate.

Igor Tagadiuc, președintele „Agrostoc”, a menționat că nu a existat și nici nu există vreo înțelegere de cartel între companiile vizate în decizia Consiliului.

„Cu regret, constatăm lipsa de implicare competentă, profundă și responsabilă în investigația desfășurată de către Consiliul Concurenței. Din acțiunile și concluziile prezentate, clar se vede că acestea sunt lipsite de valoare profesională, în schimb sunt orientate pe mimarea procesului adevărat de investigație, iar ca efect se dorește manipularea opiniei publice, știrbirea imaginii și distrugerea unicei cooperative de întreprinzător „Agrostoc””, a spus Igor Tagadiuc.

Dorin Ceban, directorul adjunct al companiei „Bioprotect”, a declarat că decizia Consiliului urmează să fie contestată în instanță și, în opinia sa, aceasta va fi anulată. Potrivit lui, afirmațiile prezentate de reprezentanții Consiliului sunt defăimătoare și există suficiente probe că acea informație nu este veridică. Potrivit lui, sunt eronate informațiile precum că pe piața din Ucraina și România produsele sunt comercializate la prețuri mai mici.

Avocatul companiei, Andrei Briceag, susține că investigațiile care vizează cele patru întreprinderi au derulat în grabă. Or, când vine vorba despre piața carburanților sau piața media, conducerea Consiliului spune că este necesar de foarte mult timp. „Nu înțelegem cum domnul președinte a participat la toate procedurile în raport cu „Bioprotect”. Toate dispozițiile de delegare a inspectorilor, toate demersurile de solicitare a informațiilor erau semnate de președinte și tot președintele a participat la examinare și audieri”, a notat apărătorul. Acesta și-a exprimat speranța că dreptatea va fi obținută în instanță, inclusiv în cele internaționale.

Roman Chetruș, administratorul SA „Fertilitatea-Chișinău”, susține că se încearcă o redistribuire sau, mai bine spus, o concentrare a pieței produselor de uz fitosanitar prin eliminarea unor jucători consacrați de pe această piață. Potrivit lui, se încearcă discreditarea companiilor față de clienți și furnizori, dar și de a acumula informații confidențiale despre volumul de vânzări, date despre clienți și furnizori, fondul de comerț, contracte etc. În opinia sa, scopul aplicării sancțiunilor enorme este de a induce companiile în incapacitate de plată, mai ales în plin sezon agricol, inclusiv față de furnizori, astfel eliminându-le de pe piață.

Săptămâna trecută, Consiliul Concurenței a anunțat că patru companii au fost amendate cu 91 de milioane de lei, în total, pentru participarea în acorduri orizontale de tip cartel dur, manifestat prin practica concertată continuă, îndreptată la stabilirea prețurilor de vânzare și a altor condiții de tranzacționare la comercializarea către terți a produselor de uz fitosanitar și fertilizanți de două tipuri pe teritoriul țării. Potrivit Consiliului, s-au acumulat probe cu privirea la comunicarea între întreprinderile date, prin care se fixau prețurile și unele condiții de tranzacționare a produselor de uz fitosanitar către întreprinderile agricole din țară. S-a constatat că prețurile la produse similare comercializate în Ucraina și România sunt mai mici cu a 28-43% decât în Moldova.

#consiliul concurentei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.