Punct de cotitură major la Tiraspol! Krasnoselski pus cu botul pe labe în problema consumului gratuit de gaz rusesc

Republica Moldova ar trebui să se pregătească pentru faptul că aprovizionarea preferențială cu gaz a Transnistriei va înceta, este de părere expertul în energetică Sergiu Tofilat.

Livrările gazului pe datorie în Transnistria se termină. Tiraspolul va trebui să se gândească cum va supraviețui fără ajutorul Moscovei. Consecințele vor fi dure. În primul rând veniturile la buget se vor reduce la jumătate, tarifele pentru populație vor crește brusc cu 15-20 de ori. Putem vorbi de o catastrofă umanitară”, a punctat Tofilat.

În opinia lui, Republica Moldova trebuie să fie gata financiar și politic, chiar dacă în prezent nu se ia în calcul un asemenea scenariu.

Trebuie să avem o foaie de parcurs pentru reintegrarea regiunii. Nu este vorba doar de economie. Este necesar să se evalueze riscurile politice, în condițiile în care populația locală este victima propagandei de 30 de ani și are anumite preferințe electorale”, a menționat Tofilat.

În prezent, datoria Tiraspolului pentru gaz se ridică la 8 miliarde USD. Regiunea stângă a Nistrului nu plătește gazul consumat, întreaga datorie, acumulându-se pe seama Moldovagaz. Experții de la Chișinău susțin că anumite grupări de la Kremlin câștigă sume uriașe din Transnistria. Potrivit lor, aceștia storc bani mari din Centrala de la Cuciurgan și Uzina Metalugrică, precum și din fermele de criptomonede amplasate în regiunea transnistreană, care consumă (fără să achite) aproximativ 10% din curentul electric produs de Cuciurgan.

Republica Moldova este dependentă de curentul din stânga Nistrului. Centrala de la Cuciurgan asigură 80% din necesarul de energie electrică.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gaz #tiraspol #datorie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.