Producem sărăcie! Degeaba cresc veniturile, dacă jumătate din bugetul unei familii merge pe mâncare

Venitul mediul al unei persoane a fost de 3510 lei cu 13,4% mai mare în anul 2021 față de anul precedent, însă scumpirile au înjumătățit creșterea, arată datele Biroului Național de Statistică.

Câștigurile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit a populației, cu o pondere de 50,8% în veniturile totale, care s-a majorat cu 0,6 puncte procentuale comparativ cu anul precedent.

Următoarea sursă de venit după importanță sunt prestațiile sociale, care în medie constituie 18,5% din veniturile disponibile medii lunare ale populației. Ponderea plăților sociale în veniturile disponibile s-a diminuat cu 0,8 puncte procentuale față de anul 2020.

Activitățile pe cont propriu au contribuit la formarea veniturilor cu o pondere de 15,5% din veniturile medii lunare ale unei persoane.

O sursă semnificativă pentru bugetul gospodăriilor rămân a fi transferurile bănești din afara țării. În medie, acestea reprezintă 12,5% în veniturile totale sau cu 0,4 puncte procentuale mai puțin comparativ cu anul 2020.

Populația din mediul urban a câștigat mai mult comparativ cu cea din localitățile rurale cu 1324 lei mai mult.

BNS relevă că în ceea ce privește cheltuielile au constituit în medie pe o persoană 3039,5 lei, cu 8,9% mai mult comparativ cu nivelul anului precedent.

42% dintre cheltuieli sunt pentru mâncare, 15% pentru întreținerea locuinței, 9% pentru îmbrăcăminte și 6,5% pentru transport.

Cheltuielile de consum ale gospodăriei sunt puternic marcate și de mărimea acesteia, îndeosebi în cazul gospodăriilor numeroase. Dacă în gospodăriile cu o singură persoană cheltuielile medii lunare pe o persoană au însumat 3968,2 lei, atunci pentru cele constituite din 5 și mai multe persoane cheltuielile sunt de 1,9 ori mai mici (2054,4 lei). Aceeași situație se observă și în cazul gospodăriilor cu copii: o gospodărie cu numai un copil în întreținere cheltuie în medie pe o persoană de 1,5 ori mai mult decât o gospodărie cu 3 și mai mulți copii.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#castig #mâncare #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.