Previziune sumbră care zdruncină economia Moldovei: Pierderi de 440 mil. USD, falimente, și credite toxice

Cu toate că fluxurile comerciale cu Rusia, Ucraina și Belarus nu reprezintă o pondere majoritară în comerțul exterior cu bunuri al Republicii Moldova, pentru anumite ramuri, aceste țări reprezintă principalele piețe de desfacere sau principalele surse de materii prime și consumabile, constată o analiză a Expert Grup.

Exportul de bunuri al Republicii Moldova spre aceste trei țări, luate împreună, a constituit 437 mil. USD în anul 2021 sau 15% din exportul total de bunuri al Republicii Moldova efectuat în anii 2018-2020 (Rusia – 9%, Ucraina – 3%, Belarus – 4%). Sistarea sau reducerea comerțului cu cele trei țări nu ar fi o problemă gravă dacă exporturile ar fi diversificate și pierderile s-ar distribui uniform pe diverse ramuri economice. În realitate, însă, pentru anumite întreprinderi sau chiar ramuri este pus sub semnul întrebării exportul lor în întregime sau în mare parte, ceea ce poate însemna faliment, lichidarea locurilor de muncă și credite neperformante.

98% din exportul de mere ajunge în Rusia

De exemplu, exportul de mere, pere și gutui proaspete este orientat aproape în totalitate (98% sau 59 mil. USD) spre Rusia. Dificultățile în exportul de bunuri către Rusia reprezintă o provocare și pentru industria textilă, fiindcă Rusiei îi revin 50% (sau 14 mil. USD) din exportul autohton de îmbrăcăminte și accesorii de îmbrăcăminte, tricotate sau croșetate.

Pe lângă pierderile directe legate de exportul neefectuat în Rusia, Ucraina și Belarus, sunt posibile și pierderi indirecte din reducerea producției și a exportului către alte destinații din cauza accesului scăzut la materiile prime și materialele, care anterior erau importate preponderent din cele trei țări. Este vorba, în primul rând, de agricultură și industria alimentară, dar și de construcții, fabricarea mobilei, fabricarea articolelor de papetărie.

Lovitură pentru agricultură în lipsa îngrășămintelor

Pe lângă scumpirea combustibililor în contextul situației regionale, o lovitură pentru producția agricolă vine și pe canalul importului de îngrășăminte: în anii 2018-2020, 83% din importul Moldovei de îngrășăminte minerale sau chimice azotate venea din Rusia, precum și 69% din importul de îngrășăminte mixte. Conform estimărilor Agritel, micșorarea volumului de îngrășăminte azotate folosite cu 15% față de normă scade cu 5% roada de grâu și reduce conținutul de proteine. De asemenea, îngrășămintele azotate cresc rezistența plantelor la secetă, ceea ce este deosebit de relevant pentru Moldova.

Impedimentele în importul de bunuri din Ucraina, Rusia și Belarus afectează și construcțiile. Astfel, practic toată armătura metalică folosită în construcții (codul 7214) se importă din aceste trei țări: 84% din Ucraina, 8% din Belarus și 6% din Rusia.

Industria mobilei, fără materie primă

De asemenea, anticipăm un impact negativ semnificativ pentru industria mobilei, care a generat în 2020 circa 7% din exportul de bunuri al Republicii Moldova. Practic toată scândura din lemn importată provine din Ucraina (53%) și Belarus (41%); importul de plăci aglomerate din materiale lemnoase, la fel, în mare parte vine din Ucraina (41%). În acest context, statul va trebui să ia măsuri pentru a preveni despădurirea în Moldova.

Ca să rezumăm, în ipoteza că exporturile de bunuri în Rusia, Ucraina și Belarus se opresc pe durata întregului an, pe partea exportului Moldova riscă să aibă pierderi directe în valoare de până la 440 mil. USD. Cele mai afectate ramuri vor fi agricultura și industria alimentară, precum și, într-o oarecare măsură, industria textilă și constructoare de mașini. De asemenea, va fi afectat atât importul din Rusia, Ucraina și Belarus, cât și importul din alte țări care se efectua prin intermediul portului din Odesa. Astfel, indirect, din cauza accesului limitat la importurile de materii prime și materiale, poate să scadă producția agricolă, alimentară, de mobilier, precum și volumul lucrărilor de construcții.

Securitatea alimentară, punctul nevralgic

Securitatea alimentară este subiectul care trebuie abordat în primul rând. Chiar dacă Moldova își poate acoperi principalele necesități prin producție proprie, perspectivele roadei anului 2022 sunt subminate de accesibilitatea mai scăzută a combustibililor și a îngrășămintelor.

Reducerea ofertei (în Moldova și în regiune), creșterea cererii (inclusiv din partea refugiaților) și creșterea cheltuielilor producătorilor vor conduce la o majorare semnificativă a prețurilor la produsele alimentare. În Moldova, prețurile la produsele alimentare sunt o locomotivă importantă a inflației, pentru că lor le revine o pondere mare în coșul de consum al gospodăriilor. Scumpirea produselor alimentare va afecta disproporționat gospodăriile cu cele mai mici venituri.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#previziune #razboi #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transportatorii avertizează că tot mai multe rute riscă să fie suspendate dacă motorina continuă să se scumpească, iar presiunea financiară asupra operatorilor devine tot mai greu de suportat.

Președintele Asociației Patronale a Operatorilor de Transport Auto, Oleg Alexa, a declarat că ponderea cheltuielilor pentru motorină a ajuns la un nivel critic.

„Noi oricum suntem în situația în care, în medie, depășim 50% cheltuieli pentru motorină din volumul încasărilor. Asta este inadmisibil. Nu ne putem imagina că ramura poate merge înainte sau măcar să funcționeze așa cum a funcționat până acum”, a spus Alexa, în cadrul unei emisiuni de la TVR Moldova.

Acesta a subliniat că multe curse erau deja în dificultate, însă situația s-a agravat în ultima perioadă: „Și până acum șchiopătam. Aveam deja multe curse care nu se mai fac, practic abandonate”.

Cele mai vulnerabile sunt rutele din mediul rural, unde numărul redus de pasageri face activitatea nerentabilă. În unele zile, operatorii transportă doar câțiva călători, iar fluxul crește doar la începutul sau sfârșitul săptămânii.

Pe lângă dificultățile financiare, transportatorii reclamă și conflicte cu autoritățile locale și controale soldate cu sancțiuni. În aceste condiții, spun ei, tot mai mulți operatori aleg să renunțe complet la cursele neprofitabile.

Între timp, Agenția Națională Transport Auto a introdus tarife provizorii, pe fondul scumpirii carburanților, susținând că măsura este necesară pentru menținerea funcționării sectorului. Astfel, pentru cursele interraionale tarifele ajung până la 1,03 lei/km, iar pentru cele raionale până la 1,15 lei/km, în funcție de categoria de confort. Autoritățile afirmă că majorările sunt temporare.

Pentru data de 10 aprilie, ANRE a stabilit următoarele prețuri maximale de comercializare cu amănuntul: 29,83 lei/litru pentru benzina COR 95, în creștere cu 1 ban și 34,49 lei/litru pentru motorina standard, în scădere cu 49 de bani.