Previziune sumbră care zdruncină economia Moldovei: Pierderi de 440 mil. USD, falimente, și credite toxice

Cu toate că fluxurile comerciale cu Rusia, Ucraina și Belarus nu reprezintă o pondere majoritară în comerțul exterior cu bunuri al Republicii Moldova, pentru anumite ramuri, aceste țări reprezintă principalele piețe de desfacere sau principalele surse de materii prime și consumabile, constată o analiză a Expert Grup.

Exportul de bunuri al Republicii Moldova spre aceste trei țări, luate împreună, a constituit 437 mil. USD în anul 2021 sau 15% din exportul total de bunuri al Republicii Moldova efectuat în anii 2018-2020 (Rusia – 9%, Ucraina – 3%, Belarus – 4%). Sistarea sau reducerea comerțului cu cele trei țări nu ar fi o problemă gravă dacă exporturile ar fi diversificate și pierderile s-ar distribui uniform pe diverse ramuri economice. În realitate, însă, pentru anumite întreprinderi sau chiar ramuri este pus sub semnul întrebării exportul lor în întregime sau în mare parte, ceea ce poate însemna faliment, lichidarea locurilor de muncă și credite neperformante.

98% din exportul de mere ajunge în Rusia

De exemplu, exportul de mere, pere și gutui proaspete este orientat aproape în totalitate (98% sau 59 mil. USD) spre Rusia. Dificultățile în exportul de bunuri către Rusia reprezintă o provocare și pentru industria textilă, fiindcă Rusiei îi revin 50% (sau 14 mil. USD) din exportul autohton de îmbrăcăminte și accesorii de îmbrăcăminte, tricotate sau croșetate.

Pe lângă pierderile directe legate de exportul neefectuat în Rusia, Ucraina și Belarus, sunt posibile și pierderi indirecte din reducerea producției și a exportului către alte destinații din cauza accesului scăzut la materiile prime și materialele, care anterior erau importate preponderent din cele trei țări. Este vorba, în primul rând, de agricultură și industria alimentară, dar și de construcții, fabricarea mobilei, fabricarea articolelor de papetărie.

Lovitură pentru agricultură în lipsa îngrășămintelor

Pe lângă scumpirea combustibililor în contextul situației regionale, o lovitură pentru producția agricolă vine și pe canalul importului de îngrășăminte: în anii 2018-2020, 83% din importul Moldovei de îngrășăminte minerale sau chimice azotate venea din Rusia, precum și 69% din importul de îngrășăminte mixte. Conform estimărilor Agritel, micșorarea volumului de îngrășăminte azotate folosite cu 15% față de normă scade cu 5% roada de grâu și reduce conținutul de proteine. De asemenea, îngrășămintele azotate cresc rezistența plantelor la secetă, ceea ce este deosebit de relevant pentru Moldova.

Impedimentele în importul de bunuri din Ucraina, Rusia și Belarus afectează și construcțiile. Astfel, practic toată armătura metalică folosită în construcții (codul 7214) se importă din aceste trei țări: 84% din Ucraina, 8% din Belarus și 6% din Rusia.

Industria mobilei, fără materie primă

De asemenea, anticipăm un impact negativ semnificativ pentru industria mobilei, care a generat în 2020 circa 7% din exportul de bunuri al Republicii Moldova. Practic toată scândura din lemn importată provine din Ucraina (53%) și Belarus (41%); importul de plăci aglomerate din materiale lemnoase, la fel, în mare parte vine din Ucraina (41%). În acest context, statul va trebui să ia măsuri pentru a preveni despădurirea în Moldova.

Ca să rezumăm, în ipoteza că exporturile de bunuri în Rusia, Ucraina și Belarus se opresc pe durata întregului an, pe partea exportului Moldova riscă să aibă pierderi directe în valoare de până la 440 mil. USD. Cele mai afectate ramuri vor fi agricultura și industria alimentară, precum și, într-o oarecare măsură, industria textilă și constructoare de mașini. De asemenea, va fi afectat atât importul din Rusia, Ucraina și Belarus, cât și importul din alte țări care se efectua prin intermediul portului din Odesa. Astfel, indirect, din cauza accesului limitat la importurile de materii prime și materiale, poate să scadă producția agricolă, alimentară, de mobilier, precum și volumul lucrărilor de construcții.

Securitatea alimentară, punctul nevralgic

Securitatea alimentară este subiectul care trebuie abordat în primul rând. Chiar dacă Moldova își poate acoperi principalele necesități prin producție proprie, perspectivele roadei anului 2022 sunt subminate de accesibilitatea mai scăzută a combustibililor și a îngrășămintelor.

Reducerea ofertei (în Moldova și în regiune), creșterea cererii (inclusiv din partea refugiaților) și creșterea cheltuielilor producătorilor vor conduce la o majorare semnificativă a prețurilor la produsele alimentare. În Moldova, prețurile la produsele alimentare sunt o locomotivă importantă a inflației, pentru că lor le revine o pondere mare în coșul de consum al gospodăriilor. Scumpirea produselor alimentare va afecta disproporționat gospodăriile cu cele mai mici venituri.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#previziune #razboi #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Energocom, traiderul de stat, solicită Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică aprobarea unui nou preț de 3,51 lei/kWh pentru energia electrică furnizată în calitate de furnizor central, cu aproape 75% peste nivelul de 2,01 lei/kWh aprobat în luna martie. Cererea, datată 13 octombrie 2026 și semnată de directorul general Eugeniu Buzatu, vine pe fondul creșterii costurilor de achiziție a energiei electrice și al acumulării unor devieri financiare de peste 236 de milioane de lei.

Potrivit calculelor transmise autorității de reglementare, Energocom estimează pentru anul 2026 costuri de procurare a energiei electrice din surse regenerabile de aproximativ 3,09 miliarde de lei și un volum total de achiziții de peste 1,1 miliarde kWh. Datele includ rezultatele efective din primele nouă luni ale anului și prognozele pentru perioada octombrie–decembrie.

Din document rezultă că prețul calculat pe baza costurilor și a volumelor de energie este de 2,84 lei/kWh. După includerea devierilor anului precedent, acesta se reduce la 2,75 lei/kWh. Însă recuperarea devierilor curente de 236,4 milioane de lei ridică prețul final solicitat la 3,51 lei/kWh.

Compania a inclus în calcule și o marjă comercială reglementată de 0,5%, echivalentul a 15,46 milioane de lei, precum și necesități de lichiditate de 43,64 milioane de lei.

Solicitarea nu vizează direct tariful achitat de gospodării, ci prețul reglementat de furnizare a energiei electrice de către Energocom în calitate de furnizor central. Cu toate acestea, prețul reprezintă o componentă a costurilor de achiziție pentru furnizorii de energie electrică și poate influența calculele tarifare ulterioare.

În prezent, Energocom are aprobat un preț reglementat de 2,01 lei/kWh, stabilit de ANRE la 31 martie 2026. Atunci, autoritatea de reglementare decisese reducerea prețului cu aproximativ 28%, invocând diminuarea costurilor de procurare a energiei și ajustarea volumelor estimate.