Mare atenție! Cum poți fi păcălit de instituțiile de creditare. Reguli noi în publicitatea împrumuturilor

Instituțiile de creditare vor fi obligate să afișeze dobânda anuală efectivă (DAE), adică dobânda propriu-zisă a creditului, plus toate comisioanele aferente, cu caractere de trei ori mai mari decât altă informație menționată în publicitate, pentru ca cetățenii să fie informați corect.

În vederea sporirii nivelului de protecție pentru consumatorii care contractează împrumuturi și creșterea încrederii în sectorul financiar, Executivul a aprobat astăzi avizul la proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Proiectul de lege impune și standarde minime de creditare responsabilă, prin interzicerea aplicării dobânzilor flotante în cazul creditelor mai mici de trei salarii medii pe economie.

Totodată, urmează a fi modificat și unele prevederi ale Codului civil, astfel încât instituțiile de creditare să fie obligate să notifice în format electronic debitorul (consumatorul) în cazul reducerii ratei dobânzii aplicate de bancă pentru creditele noi, astfel ca beneficiarul să-și poată renegocia contractul de credit, în funcție de fluctuațiile ratei medii a dobânzii pe sectorul bancar.

Ultimele date al Băncii Naționale a Moldovei relevă că în luna februarie 2022, creditele noi acordate au constituit 4 miliarde de lei , în creștere cu 50,5 la sută față de luna februarie 2021. Volumul creditelor în moneda națională acordate persoanelor fizice, în luna februarie 2022, s-a majorat comparativ cu luna precedentă cu 20,1 la sută și a constituit 1 miliard de lei.

Rata medie nominală la creditele noi acordate în moneda națională a constituit 9,21 la sută, la cele în valută – 4,13 la sută, iar la cele atașate la cursul valutei – 3,95 la sută. La creditele în moneda națională s-a majorat cu 0,12 puncte procentuale (p.p.). Persoanelor juridice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 8,74 la sută, persoanelor fizice care practică activitate – cu o rată de 10,94 la sută, iar persoanelor fizice – cu o rată de 9,78 la sută. la creditele în valută s-a micșorat cu 0,08 p.p. Persoanelor juridice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 4,13 la sută, persoanelor fizice care practică activitate cu o rată de 4,38 la sută, iar persoanelor fizice – cu o rată de 6,98 la sută.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#DAE #bănci #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.