(FOTO) „RE:UKRAINE” - O firmă de arhitectură din Ucraina vrea să construiască un sat modular pentru refugiați

Un studio de arhitectură cu sediul în Kiev proiectează un sat modular menit să adăpostească persoanele care au fost nevoiți să-și părăsească casele în urma războiului din Ucraina. Proiectul de oraș modular poartă numele „RE:UKRAINE”, scrie Business Insider.

Peste 4 milioane de refugiați au fugit din Ucraina de când forțele ruse au invadat țara în urmă cu o lună, potrivit ultimelor date de la Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați. Totuși, alte 6,5 milioane de ucraineni au rămas în interior, conform cifrelor Organizației Internaționale pentru Migrație a Națiunilor Unite.

„Cea mai mare idee a proiectului este de a permite oamenilor să mențină un mod demn de viață”, a declarat Slava Balbek, fondatorul și CEO-ul Balbek Bureau, pentru Insider prin intermediul unui apel telefonic, întrucât se află acum la Kiev. „Numele provine de la cuvântul „case pentru refugiați” și știam că trebuie să reamenajăm, să reconstruim și să renovăm Ucraina”, a spus CEO-ul. „Ideea noastră este să facem posibil ca oamenii să simtă confortul pe care l-au avut în apartamentele lor, fie că tocmai l-au pierdut, fie când casele lor au fost bombardate sau arse”, a adăugat el.

Proiectul orașului este conceput în așa fel încât să poată fi implementat rapid și cu resurse care sunt la îndemână. Având diferite opțiuni de material, proiectul atenuează imprevizibilitatea războiului și orice șocuri ale lanțului de aprovizionare, a spus CEO-ul.

„Dacă opțiunea unu se confruntă cu probleme, atunci trecem și continuăm să cu a doua opțiune”, a spus Balbek.

Interiorul pot fi modificat pentru a se potrivi diferitelor utilizări ale vieții de zi cu zi, inclusiv dormitoare, bucătării, băi și chiar zone de agrement comune, conform unui comunicat de presă al companiei.

Modulele, care măsoară 6,6 metri pe 3,3 metri fiecare, vor fi grupate în secțiuni rezidențiale autosuficiente, care au băi comune, bucătării comune și spații comune pentru ca rezidenții să interacționeze între ei.

Secțiunile rezidențiale pot fi amenajate în cartiere cu spații verzi și locuri de joacă dedicate, a spus Balbek. Aceste planuri pot fi mărite până la dimensiunea unui oraș mic pentru a găzdui aproximativ 8.000 de oameni.

„Nu contează cum arată, pentru că structura prezentării noastre, arătăm analiza, funcția, principiul unei vieți confortabile. Deci important, este într-adevăr un sistem de locuințe pentru refugiați”, a continuat el.

Echipa lucrează în prezent la crearea a trei iterații ale casei modulare folosind materiale diferite – inclusiv unul care este construit cu panouri de aluminiu și izolație – pentru a se asigura că toate sunt durabile, a spus Balbek.

Echipa este încă în discuții cu autoritățile și investitorii privați, dar Balbek a spus că speră să înceapă construirea acestor adăposturi în curând, în special în părțile de vest ale Ucrainei, care au fost relativ adăpostite de lupte până acum.

„Materialele pot rezista, cred, 20, 30 de ani. Dar sper că nu vor trece mai mult de trei ani până când casele vor fi reconstruite, orașele vor fi reconstruite și oamenii se vor întoarce la casele lor”.

#RE:UKRAINE #design de interior #refugiati #arhitectura

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.