Gavrilița și perspectivele europene: Procesul de aderare la UE este lung și necesită transformări profunde

Necesitatea mobilizării asistenței externe pentru gestionarea crizei umanitare din Republica Moldova a fost discutată astăzi, la întrevederea prim-ministrei Natalia Gavrilița cu șefii diplomației germane, franceze și române. În discuții, oficialii au condamnat acțiunile militare desfășurate în Ucraina, pledând pentru identificarea unor soluții pașnice a razboiului, care lasă o amprentă semnificativă în diverse domenii importante pentru dezvoltarea Republicii Moldova, potrivit unui comunicat al Guvernului.

Prim-ministra a exprimat recunoștință partenerilor europeni pentru furnizarea de asistență umanitară, în contextul afluxului de refugiați sosiți în țara noastră din Ucraina. De asemenea, șefa Executivului a mulțumit pentru organizarea Conferinței donatorilor „Moldova Support Platform”, subliniind că mizează pe rezultate tangibile și decizii concrete, aprobate în interesul oamenilor din Republica Moldova, care sunt în așteptarea depășirii crizelor și continuării procesului de integrare europeană.

În ciuda dificultăților existente la moment, suntem hotărâți să ne urmăm agenda de construire a unui stat european modern. Consolidarea bunei guvernări, restabilirea statului de drept, lupta împotriva corupției și sporirea rezilienței economice fac parte din prioritățile noastre. Înțelegem că procesul de aderare la UE este unul lung, necesită transformări profunde, iar acesta necesită cât mai multă susținere din partea statelor membre ale UE”, a spus Natalia Gavrilița.

Prim-ministra a menționat cele mai vulnerabile sectoare pe care urmează să fie concentrate eforturile de investiții semnificative și intervenții cheie pentru a asigura stabilitatea și a reduce riscurile sectoriale, cum ar fi eficiența energetică și securitatea aprovizionării cu energie, finanțarea sectorului privat, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, asigurarea securității alimentare, construirea rezistenței la amenințările hibride și creșterea rezistenței sociale.

La rândul lor, miniștrii de Externe din Germania, Franța și România au menționat că țările sale vor rămâne alături de Republica Moldova, atât în perioada crizelor generate de război, cât și în procesul de integrare europeană, sprijinind eforturile țării noastre în reformarea domeniilor-cheie.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Bruxelles #gavrilita #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Investiția în imobiliare rămâne o opțiune populară pentru mulți, dar rentabilitatea poate varia semnificativ între apartamente noi și vechi. Un calcul al randamentului anual al investiției poate oferi o imagine clară asupra avantajelor și dezavantajelor fiecărei opțiuni.

Potrivit calculelor, un apartament nou de 50 de metri pătrați, cu un preț de 2.000 de euro pe metru pătrat, ar avea un cost total de 100.000 de euro. Dacă chiria lunară pentru acest apartament este de 550 de euro, randamentul anual se situează la 6,6%. Aceasta înseamnă că, pentru această investiție, chiria lunară acoperă aproximativ 6,6% din prețul apartamentului pe an.

Pe de altă parte, un apartament vechi cu aceeași suprafață de 50 de metri pătrați, dar la un preț de 1.400 de euro pe metru pătrat, ar costa 70.000 de euro. Chiria lunară pentru acest tip de apartament este de 390 de euro, iar randamentul anual se ridică la 6,69%. Acest procent mai mare sugerează că investiția într-un apartament vechi ar putea oferi un randament mai bun pe termen lung.

Aceste randamente sunt competitive în comparație cu inflația de 5,3% din luna octombrie, sugerând că, cel puțin în acest context, investițiile imobiliare ar putea să ofere un oarecare avantaj financiar.

Cu toate acestea, trebuie luat în considerare faptul că inflația afectează nu doar prețul imobilelor și chiria, dar și costurile de întreținere, dobânzile la credite și puterea de cumpărare a consumatorilor. De asemenea, randamentele imobiliare nu sunt garantate, iar fluctuațiile pieței pot influența semnificativ rezultatele.

În ciuda acestei incertitudini economice, mulți investitori încă văd în imobiliare o opțiune de protejare a capitalului împotriva inflației, oferind o sursă stabilă de venituri pasive.