Moldova va primi 53 mil. de euro pentru a face față repercusiunilor agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei

Astăzi, 6 aprilie, comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, a anunțat acordarea unei sume suplimentare de 53 de mil. de euro pentru a ajuta Republica Moldova să facă față repercusiunilor multiple ale agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei. Această sumă va fi acordată sub forma unui program de sprijin bugetar care urmează să fie furnizat cât mai rapid posibil.

Anunțul a fost făcut în cadrul Conferinței ministeriale de la Berlin de lansare a Platformei de sprijin pentru Moldova. Instituită de Germania, Franța și România, platforma reunește statele membre ale UE, țările G7, partenerii internaționali și țările care împărtășesc aceeași viziune pentru a mobiliza un sprijin internațional imediat și concret pentru a ajuta Moldova să facă față situației actuale.

Comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, a declarat: „UE este alături de Moldova în aceste vremuri dificile. Așa cum demonstrează pachetul nostru suplimentar, continuăm să oferim sprijin pentru a ajuta țara să facă față atât impactului grav al războiului Rusiei împotriva Ucrainei, cât și al actualei crize provocate de pandemia de COVID-19 și al crizei energetice. Solidaritatea europeană cu Moldova este mai puternică decât oricând.”

Acest sprijin bugetar în valoare de 53 mil. de euro vine în completarea asistenței de urgență deja acordate de UE Moldovei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#euro #ajutor #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.