Prima ţară din Europa care a decis să-i facă pe plac lui Putin. Este dispusă să achite gazul rusesc în ruble

Ungaria, o „ţară prietenoasă” cu Rusia, a decis să „spargă” blocada europeană şi să-i facă pe plac lui Vladimir Putin.

În timp ce la nivel de UE s-a decis că nu se acceptă schimbarea contractului, care prevede euro şi dolari în schimbul gazelor provenite din Rusia, Ungaria lucrează la o soluţie tehnică privind problema plăţii în schimbul livrării de gaze ruseşti în ruble, a declarat miercuri ministrul maghiar al afacerilor externe şi al relaţiilor economice externe, Peter Szijjarto, vorbind la o conferinţă de presă comună cu omologul său sârb, Nikola Selakovic, după discuţiile de la Szeged, scrie Tass.

ăspunzând la o întrebare despre plata gazelor în ruble, ministrul de externe ungar a spus că ţara sa ar trebui să îşi îndeplinească „prima obligaţie de plată către Gazprom” la sfârşitul lunii mai şi că detaliile unei soluţii tehnice sunt în prezent în curs de elaborare.

„Aprovizionarea cu energie a Ungariei este sigură şi va rămâne sigură”, a spus Szijjártó. El a precizat, de asemenea, că Ungaria va decide cu privire la chestiunea plăţii aprovizionării cu gaze ruseşti în contactele cu Moscova şi nu intenţionează să urmeze exemplul altor ţări sau să cedeze presiunilor din partea conducerii UE.

„Nu vedem de ce Comisia Europeană ar trebui pregătească un fel de răspuns comun din partea ţărilor importatoare de gaze ruseşti”, a adăugat ministrul ungar.

Germania, Franţa, Italia şi alte ţări puternice de pe continent susţin că vor achita gazele ruseşti doar în dolari sau în euro, aşa cum prevede contractul.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Ruble #gaz #Ungaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacurile repetate asupra infrastructurii portuare din Ucraina schimbă regulile jocului pe piața cerealelor din regiunea Mării Negre. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, deși recolta din Ucraina se anunță peste așteptări atât ca volum, cât și ca calitate, exporturile sunt afectate de deteriorarea condițiilor logistice, ceea ce susține prețurile și majorează costurile de transport.

Conform analizei, Ucraina estimează pentru acest sezon o producție de 75–77 milioane de tone de cereale și oleaginoase. Până la 25 iulie au fost recoltate aproximativ 11–12 milioane de tone de grâu, reprezentând circa 35–40% din recolta prognozată. Totodată, între 65% și 70% din grâu este de calitate pentru panificație, peste așteptările inițiale ale pieței.

Cu toate acestea, problema majoră nu mai este producția, ci exportul. Bombardamentele asupra porturilor, terminalelor cerealiere și navelor comerciale au redus semnificativ capacitatea de operare a porturilor ucrainene de la Marea Neagră. Estimările din piață indică faptul că, în perioada de vârf a recoltării, capacitatea efectivă de export pe cale maritimă ar putea scădea cu aproximativ o treime.

În aceste condiții, Portul Constanța își consolidează rolul de principal centru logistic pentru exporturile agricole ale Ucrainei. Tot mai multe volume de cereale sunt redirecționate prin porturile dunărene Reni, Ismail și Ust-Dunaisk, de unde sunt transportate cu barjele spre Constanța și apoi expediate către Europa, Africa de Nord, Orientul Mijlociu și Asia.

Potrivit lui Iurie Rija, această soluție vine însă cu un cost ridicat. Transportul fluvial dintre Reni și Ismail către Constanța s-a scumpit de la 14–15 dolari pe tonă la aproximativ 28 de dolari pe tonă, ceea ce înseamnă o majorare de aproape 100% în doar câteva săptămâni.

În ansamblu, costurile logistice suportate de exportatori sunt în prezent cu 80–100% mai mari decât la începutul lunii iulie. Scumpirile sunt generate de lipsa barjelor disponibile, nivelul redus al Dunării, majorarea primelor de asigurare și intensificarea riscurilor de securitate.

Analiza mai arată că numeroase companii internaționale de transport maritim și-au redus activitatea în porturile ucrainene, obligând exportatorii să recurgă la transport multimodal, cu transbordări suplimentare, timpi mai mari de livrare și costuri operaționale mai ridicate.

Pe piața internațională, aceste dificultăți logistice încep să fie reflectate în cotațiile bursiere. Deși oferta de cereale este una generoasă, riscurile legate de export și de funcționarea infrastructurii mențin prețurile grâului la un nivel ridicat și reduc presiunea sezonieră exercitată de noua recoltă.

În opinia economistului, performanța exporturilor agricole din regiunea Mării Negre în sezonul 2026–2027 va depinde mai puțin de volumul recoltei și mai mult de capacitatea infrastructurii logistice de a transporta marfa către cumpărătorii internaționali. Atât timp cât atacurile asupra porturilor ucrainene continuă, Constanța și coridorul Dunării vor rămâne principalele rute alternative de export, însă la costuri considerabil mai mari.