Războiul dus de Rusia în Ucraina e plătit de toată Europa. Cum e întreținută mașina infernală a lui Putin

Războiul din Ucraina este plătit foarte scump nu numai de ruși ci de întreaga Europă. Cu sume mult mai mare decât cele oferite pentru ajutorul țării invadate, remarcă jurnalistul Rafael Barbosa de la cotidianul „Jornal de Noticias”.

Din ziua în care trupele ruse au intrat în Ucraina democrațiile europene se confruntă cu un paradox: Europa care s-a solidarizat cu poporul ucrainean este aceeași care plătește pentru războiul lui Putin.

Costuri uriașe, suportate de toată lumea, pentru războiul dus de Rusia în Ucraina

Luând ca reper cantităţile și prețurile de anul trecut, doar la importurile de energie (petrol, gaze și cărbune), Uniunea Europeană va da Rusiei anul acesta 100 de miliarde de euro. De o sută de ori mai mult decât sprijinul militar promis de Uniunea Europeană Ucrainei.

Precauţia politicienilor este de înțeles. Dacă a fost suficient războiul (chiar și menținând fluxul de petrol și de gaze rusești în conducte) pentru a provoca o escaladare a prețurilor care amenință să arunce lumea într-o recesiune brutală, închipuiţi-vă cum va fi cu un boicot pe toată linia. Cei doi euro pe litrul de motorină pe care portughezii îi plătesc acum la pompe ar urca la trei, poate patru. Și costul energiei pentru fabricile portugheze, în loc de zece, așa cum este deja cazul, ar trebui înmulțit cu douăzeci.

Dar apoi primim imaginile și relatările celor care au supraviețuit ocupației ruse în orașe precum Bucea sau Irpin. Execuțiile sumare. Cadavrele cu mâinile legate la spate. Bărbatul ucis lângă un sac de cartofi. Gropile comune. Copiii asasinaţi pe când părinții lor încercau să-i ducă în locuri mai sigure. Un catalog de crime care nu le recunoaște decât o populație rusă înecată în propagandă și împiedicată de cenzură și câțiva negaţionişti occidentali alienaţi (inclusiv în Portugalia).

Catalogul ororilor îi obligă pe toți să ia decizii dificile. Expulzarea diplomaților, așa cum fac guvernele (și cel portughez), este anecdotică. Discuția (discretă) despre sfârșitul importurilor de cărbune din Rusia este insuficientă. Distrugerea mașinii de război a lui Putin va fi posibilă doar atunci când Europa va opri robineţii pentru gazul și pentru petrolul rusesc (și va exercita presiuni asupra altor parteneri pentru a face același lucru). Cert este că vor fi costuri. Și că nu cei de rând (cei mai săraci) le vor plăti. Dar, în numele decenței și al umanității, nu merită o sărăcire relativă și de moment?

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#razboi #bani #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile comerciale au atras în luna iulie 2025 depozite noi la termen în valoare totală de 3,84 miliarde lei, în creștere cu 11,6% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Depozitele în moneda națională au însumat 2,77 miliarde lei (72% din total), cu o creștere lunară de 9,4%, iar cele în valută au atins 1,07 miliarde lei, în urcare cu 17,5% față de iunie. Rata medie a dobânzii la depozitele în lei a fost de 4,81% (+0,15 p.p.), iar la cele în valută de 1,32% (–0,15 p.p.).

Cele mai solicitate au fost depozitele cu termene între 2 și 5 ani (47,4% din total) și cele între 6 și 12 luni (26,7%).

Depozitele persoanelor fizice au totalizat 3,07 miliarde lei, în creștere cu 17,8% față de iunie. Acestea au fost plasate în special pe termene de 2–5 ani (47,7%) și 6–12 luni (30,1%). Comparativ cu iulie 2024, depozitele în lei ale populației s-au majorat cu 51,8%, iar cele în valută cu 19,5%. Rata medie a dobânzii la depozitele în lei ale persoanelor fizice a scăzut ușor la 5,09% (–0,04 p.p.), iar la cele în valută la 1,21% (–0,15 p.p.).

În schimb, depozitele persoanelor juridice în lei au scăzut cu 15,3% față de luna precedentă, până la 564,1 milioane lei, în timp ce cele în valută au crescut cu 5,6%, ajungând la 175,6 milioane lei. Față de iulie 2024, depozitele firmelor în lei s-au redus cu 10,2%, iar cele în valută cu 21,9%. Rata medie a dobânzii la depozitele în lei ale persoanelor juridice a crescut la 3,82% (+0,44 p.p.), iar la cele în valută a coborât la 1,92% (–0,09 p.p.).