Cuiul din talpa guvernării se adâncește tot mai mult! Scumpirile le-ar putea juca festa

Actuala guvernare s-a pomenit în crizele posibile – pandemia, războiul din Ucraina, însă se descurcă bine, constată fostul vicepremier pentru Reintegrare, Vlad Kulminski.

Potrivit lui, Republica Moldova are nevoie de un model de dezvoltare economică cu dublarea, triplarea veniturilor bugetare pentru îmbunătățirea vieții cetățenilor. Asta e ceea ce se cere.

Succesul sau eșecul acestei guvernări va fi evaluat după criterii economice. Republica Moldova nici nu a avut economie. Problema economică trebuie să fie abordată. Este una strategică. Noțiunea de dezvoltare economică creează și rezistența statului. Pentru că un stat care nu o are nu are nici rezistență”, a declarat Kulmiski în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4.

Fostul vicepremier spune că Republica Moldova trece printr-o perioadă foarte grea. „Avem nevoie de o viziune a dezvoltării economice. Acest guvern a fost foarte nefericit pentru că nimerit în toate crizele posibile. Or, calitatea instituțiilor publice din Moldova este la limita critică. Deseori sunt instituții fake”.

Întrebat dacă problema prețurilor este o provocare pentru actuala guvernare, Kulminski a spus că este și asta i-ar putea influența viitorul scor electoral.

Maia Sandu are șanse foarte mari și foarte bune de a câștiga al doilea mandat. Admitem lipsa de alternativă. Este persoană bine intenționata. Or, PAS nu cred că va câștiga al doilea mandat în Parlament. Aici e problema. Privim spre un posibil Guvern de coaliție, dar trebuie să ajungem acolo, pentru că în condițiile actuale lucrurile se schimbă foarte repede”, a comentat fostul vicepremier scorul viitoarelor alegeri.

Ultimele date al Biroului Național de Statistică relevă că inflația anuală a ajuns la 18,5% în februarie.

Banca Națională a Moldovei estimează ca prețurile ar urma să crească cu 20,6%, însă în trimestrul trei inflația ar putea ajunge și la 27% urmare a incertitudinii prețurilor la gaz și energia electrică.

„Inflația va evalua și în continuare sub impactul șocurilor atât de natura cererii, cât și celor asociate ofertei. Cererea agregată, susținută de impulsul fiscal pozitiv și de revigorarea cererii externe, va consemna valori pozitive în creștere în trimestrul I 2022, ulterior diminuându-se continuu, dar menținând caracterul proinflaționist pe parcursul orizontului de prognoză (trimestrul I 2022 – trimestrul IV 2023)”, se arată în ultima decizie de politică monetară a băncii centrale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#scor #preturi #PAS #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.