Cuiul din talpa guvernării se adâncește tot mai mult! Scumpirile le-ar putea juca festa

Actuala guvernare s-a pomenit în crizele posibile – pandemia, războiul din Ucraina, însă se descurcă bine, constată fostul vicepremier pentru Reintegrare, Vlad Kulminski.

Potrivit lui, Republica Moldova are nevoie de un model de dezvoltare economică cu dublarea, triplarea veniturilor bugetare pentru îmbunătățirea vieții cetățenilor. Asta e ceea ce se cere.

Succesul sau eșecul acestei guvernări va fi evaluat după criterii economice. Republica Moldova nici nu a avut economie. Problema economică trebuie să fie abordată. Este una strategică. Noțiunea de dezvoltare economică creează și rezistența statului. Pentru că un stat care nu o are nu are nici rezistență”, a declarat Kulmiski în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4.

Fostul vicepremier spune că Republica Moldova trece printr-o perioadă foarte grea. „Avem nevoie de o viziune a dezvoltării economice. Acest guvern a fost foarte nefericit pentru că nimerit în toate crizele posibile. Or, calitatea instituțiilor publice din Moldova este la limita critică. Deseori sunt instituții fake”.

Întrebat dacă problema prețurilor este o provocare pentru actuala guvernare, Kulminski a spus că este și asta i-ar putea influența viitorul scor electoral.

Maia Sandu are șanse foarte mari și foarte bune de a câștiga al doilea mandat. Admitem lipsa de alternativă. Este persoană bine intenționata. Or, PAS nu cred că va câștiga al doilea mandat în Parlament. Aici e problema. Privim spre un posibil Guvern de coaliție, dar trebuie să ajungem acolo, pentru că în condițiile actuale lucrurile se schimbă foarte repede”, a comentat fostul vicepremier scorul viitoarelor alegeri.

Ultimele date al Biroului Național de Statistică relevă că inflația anuală a ajuns la 18,5% în februarie.

Banca Națională a Moldovei estimează ca prețurile ar urma să crească cu 20,6%, însă în trimestrul trei inflația ar putea ajunge și la 27% urmare a incertitudinii prețurilor la gaz și energia electrică.

„Inflația va evalua și în continuare sub impactul șocurilor atât de natura cererii, cât și celor asociate ofertei. Cererea agregată, susținută de impulsul fiscal pozitiv și de revigorarea cererii externe, va consemna valori pozitive în creștere în trimestrul I 2022, ulterior diminuându-se continuu, dar menținând caracterul proinflaționist pe parcursul orizontului de prognoză (trimestrul I 2022 – trimestrul IV 2023)”, se arată în ultima decizie de politică monetară a băncii centrale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#scor #preturi #PAS #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.