Unul din giganții petrolieri din România, care livrează carburanți și în Moldova, nu mai cumpără petrol din Rusia

Radu Căprău, membru al directoratului Petrom responsabil pentru activitatea de rafinare şi marketing, a transmis pentru Economica.net că Petrom a ales să nu proceseze ţiţei din Rusia, dar poate procesa din oricare stat din fostul spaţiu sovietic.

Reprezentantul companiei declară că pe lângă Africa de Sud şi Europa de Vest, şi Kazahstan ar fi o opţiune, dar toate achiziţiile se fac prin OMV Trading din Londra.

Radu Căprău a mai declarat că au crescut cheltuielile companiei pentru transport în zona Mării Negre din cauza riscurilor.

Petrom este singurul producător de ţiţei din România şi este controlat de grupul austriac OMV. Anul trecut, compania a extras din România 23 de milioane de barili de ţiţei şi a condensat 3,2 milioane de tone.

Cu 13% a scăzut producţia de ţiţei a OMV Petrom (SNP) în primul trimestru din 2022 faţă de aceeaşi perioadă din 2021 şi cu 12% pentru cea de gaze, în principal din cauza declinului natural al zăcămintelor, însă la preţuri în creştere.

Producţia totală de hidrocarburi a Petrom a scăzut cu 13%, la aproximativ 121.000 de barili echivalent petrol pe zi (BEP), arată datele Petrom. Volumul total de vânzări a fost de 116.500 BEP, minus 11%.

Petrom operează și în Republica Moldova unde deține o rețea de 80 de stații de alimentare, multe dintre care sunt luate în arendă. Petrom deține o cotă de circa 35% din totalul importurilor de benzină din Republica Moldova.

#petrom #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri o nouă ofensivă tarifară globală, în care a inclus 183 de state și teritorii – printre care și… Insula Heard și Insulele McDonald, situate la peste 1.700 km de Antarctica și populate exclusiv de pinguini, foci și păsări marine. Populație umană: zero. Exporturi către SUA: tot zero.

Măsura face parte dintr-o strategie autointitulată „protecționism reciproc”, prin care SUA impune tarife de până la 50% statelor și regiunilor cu care are un deficit comercial.

Insulele Heard și McDonald, teritorii izolate ce aparțin Australiei, au fost incluse pe listă fără să aibă vreo activitate economică internațională. Alături de ele, și Diego Garcia, un atol din Teritoriul Britanic din Oceanul Indian, a fost vizat de un tarif „general” de 10% – deși acolo nu trăiesc civili, ci doar personal militar, în proporție covârșitoare american.

„Trump a reușit performanța să taxeze teritorii care nu exportă nimic și unde singurii rezidenți sunt foci, pinguini și soldați americani. Asta da reciprocitate!”, a comentat ironic un analist internațional pe platforma X.

În lista de ținte comerciale se regăsesc însă și parteneri economici majori:

China – tarif de 34%
Uniunea Europeană – 20%
Vietnam – 46%
Indonezia – 32%, în special pentru cafea
Marea Britanie, Mexic și Canada – 10%

Tarifele se aplică în mod uniform, fără a ține cont de relațiile economice strategice sau de efectele colaterale: Vietnamul, de exemplu, este locul unde multe companii americane, precum Nike, și-au relocat producția pentru a evita tarifele anti-China. Acum, aceste mutări devin inutile.

În cazul Indoneziei, consumatorii americani vor plăti mai mult pentru cafea, chiar dacă SUA nu exportă aproape deloc cafea în regiune. „Reciprocitatea” lui Trump riscă să lovească exact în consumatorul american, spun economiștii.

Paradoxal, țări precum Rusia, Iran, Cuba, Brunei, Somalia, Seychelles sau Tuvalu NU au fost vizate de noile măsuri. Rusia, de exemplu, a fost scutită, în ciuda unui volum comercial de 3,5 miliarde USD în 2024, în principal din comerțul cu îngrășăminte.