Probleme pentru producătorii europeni de cosmetice: Ne confruntăm cu lipsuri şi creşteri de preţuri

12 Apr. 2022, 15:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
12 Apr. 2022, 15:41 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Producătorii europeni de parfumuri şi cosmetice se confruntă cu lipsuri în aprovizionarea cu hârtie, sticlă şi unele uleiuri şi alcooluri esenţiale. Invadarea Ucrainei de către Rusia a provocat noi perturbări în lanţurile de aprovizionare pentru produsele cosmetice, ceea ce împinge în sus preţurile în contextul unei cereri robuste, transmite Reuters.

Sectorul global al cosmeticelor, evaluat la 500 de miliarde de dolari se confruntă cu consecinţele războiului. Producătorii utilizează alcooluri derivate din cereale pentru a realiza parfumuri şi ulei din seminţe de floarea soarelui pentru a produce cosmetice, toate aceste culturi cheie provenind din Ucraina, scrie Agerpres.

De asemenea, criza energetică declanşată de război a majorat preţul sticlei şi hârtiei iar carantinele din China au afectat capacitatea companiilor de a obţine ambalaje pentru parfumurile de 100 de dolari sticla şi rujuri de 30 de dolari.

„Suntem într-o situaţie de gestionare a crizelor când vine vorba de aprovizionare”, a precizat Emmanuel Guichard, secretar general la Asociaţia producătorilor francezi de cosmetice (FEBEA).

Firma de consultanţă Bain & Company a calculat că preţurile mai mari la ambalaje, energie şi materii prime vor majora costurile de producţie în industria cosmeticelor cu o medie de 25% – 30%, ceea ce va reprezenta o provocare pentru cei care funcţionează în regim de producţie de masă, chiar dacă cererea pentru produsele de îngrijire personale rămâne una puternică.

Producătorul italian de parfumuri ICR se aşteaptă ca în acest an vânzările să depăşească nivelul anterior COVID însă firma de familie care produce parfumurile Bulgari şi Salvatore Ferragamo se luptă cu o creştere anuală de 30% a costurilor la alcool, pe lângă un avans de 10% al costurilor cu sticla şi hârtia, a spus vicepreşedintele Ambra Martone.

Însă, în timp ce companiile mai mari şi cu marje de profit superioare au mai mult flexibilitate pentru a face faţă acestei situaţii, de exemplu divizia de lux a grupului L’Oreal, care vinde parfumurile marca Giorgio Armani şi Valentino, are o marjă operaţională de 22,8%, provocările sunt mai mari pentru companii mici şi mijlocii din Europa.

„Ne confruntăm cu lipsuri şi creşteri de preţuri la fiecare pas: de la esenţe şi alcool, până la sticlă şi hârtie, până la pompele de pulverizare şi plastic pentru capace”, spune Marco Vidal, director la producătorul italian de parfumuri Mavive.

Aceste provocări sunt exacerbate de consumatorii care continuă să cumpere produse de frumuseţe cu preţuri mari, inclusiv parfumuri produse cu o concentraţie mare de uleiuri şi mai multe ingrediente brute neobişnuite.

Un raport publicat anterior de firma de consultanţă McKinsey prognoza că vânzările globale de produse de frumuseţe vor trece în acest an de nivelul de 538 de miliarde de dolari înregistrat în 2019, în creştere faţă de 518 miliarde de dolari în 2021 şi 458 miliarde de dolari în 2020.

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.