Speranța moare ultima! Mercedes-Benz mizează pe noii bogați din India pentru a crește vânzările mașinilor de lux

Constructorul auto german Mercedes-Benz mizează pe faptul că un nou val de tineri milionari va stimula cererea pentru automobile de lux în India, a declarat un oficial din conducerea grupului german, potrivit Reuters.

Un raport realizat de firma Hurum, boom-ul de pe piaţa bursieră şi frenezia cu care apar start-up-uri creează o nouă generaţie de milionari în India. Potrivit raportului, numărul de gospodării din India cu o avuţie netă de cel puţin un milion de dolari a crescut în 2021 cu 11% până la 458.000 de gospodării şi ar urma să crească cu alte 30% pe parcursul următorilor cinci ani.

„Baza de clienţi se extinde şi se mută treptat dincolo de clienţii noştri tradiţionali” a spus Martin Schwenk, director general la Mercedes-Benz India într-un interviu pentru Reuters. „Pe viitor vom vedea ritmuri de creştere mai mari pe segmentul de lux decât vedem pe piaţa automobilelor de masă”, a apreciat Martin Schwenk, adăugând că vârsta medie a unui cumpărător de automobil Mercedes a scăzut sub 40 de ani, de la peste 45 de ani anterior.

Piaţa auto din India este în mare parte una de automobile mici şi low-cost în care modelele de lux reprezintă doar 1% din cele trei milioane de automobile care se vând într-un an. Mercedes este cel mai bine vândut model de lux controlând o cotă de piaţă de peste 40%, susţin analiştii de la JATO Dynamics.

În 2021, vânzările Mercedes în India au crescut cu peste 40% până la 11.242 de automobile, după un minim de doar 7.893 de unităţi în 2020. Însă pentru modelele de top precum GLS, S-Class şi GLS Maybach, care costă mai mult de 10 milioane de rupi (131.337 de dolari) bucata, ritmul de creştere a vânzărilor a fost de 80%.

Martin Schwenk a recunoscut că o parte din această cerere se datorează ieşirii din pandemie însă a adăugat că piaţa de automobile de lux din India a demonstrat că are potenţial pentru o creştere mai mare, o situaţie care nu s-a mai întâlnit în ultimii 6-8 ani. Pentru a profita de acest elan, Mercedes intenţionează să lanseze 10 modele în 2022, inclusiv sedanul electric EQS care este asamblat la o uzină din India.

#masini de lux #bogati #mercedes benz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.