Economia Rusiei este pe cale să înregistreze cea mai mare contracţie din 1994

Economia Rusiei este pe cale să se contracte cu peste 10% în 2022, cea mai mare scădere a produsului intern brut din anii care au urmat căderii Uniunii Sovietice în 1991, a declarat marţi fostul ministru de finanţe Alexei Kudrin, citat de Reuters.

Rusia se confruntă cu o inflaţie galopantă şi cu fuga capitalului, în timp ce se confruntă cu un posibil default al datoriei, după ce Occidentul a impus sancţiuni pentru invadarea Ucrainei, la 24 februarie.

Ministerele economiei şi finanţelor din Rusia lucrează în prezent la noi previziuni, a declarat agenţia de ştiri de stat RIA, care l-a citat pe Kudrin, care acum este şeful Camerei de Audit.

„Prognoza oficială ar fi mai mult decât o contracţie de aproximativ 10%”, a declarat Kudrin, care a fost ministrul de finanţe al lui Putin între 2000 şi 2011, potrivit RIA.

Previziunile anterioare ale guvernului rus prevedeau o creştere a produsului intern brut de 3% în acest an, după ce în 2021 economia s-a majorat cu 4,7%.

O sursă apropiată guvernului rus, care a vorbit sub protecţia anonimatului, a declarat pentru Reuters că Ministerul Economiei preconizează o contracţie a PIB-ului între 10% şi 15% în acest an.

O contracţie de 10% ar însemna cel mai mare declin al produsului intern brut din 1994 încoace, potrivit datelor Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional.

Banca Mondială a prognozat luna aceasta că PIB-ul Rusiei va scădea cu 11,2% în acest an.

Analiştii intervievaţi de Reuters la sfârşitul lunii martie prognozaseră în medie o contracţie a PIB-ului în 2022 de 7,3%, prevăzând o creştere a inflaţiei la aproape 24%, cel mai ridicat nivel din 1999 încoace.

#contracție #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.