Războiul din Ucraina arată eşecul Wandel durch Handel, politica externă a Germaniei de schimbare prin comerţ

Criticii văd invazia Ucrainei de către Rusia drept o dovadă că politica Germaniei de „schimbare prin comerţ“ a fost una greşită. O întreagă generaţie de politicieni este acum sub microscop, inclusiv fostul cancelar Angela Merkel, scrie Deutsche Welle.

Guvernul Ucrainei consideră trupele ruseşti responsabile pentru crimele din Bucha, o suburbie a Kievului, însă preşedintele ţării Volodimir Zelenski arată în acelaşi timp cu degetul către fostul cancelar Angela Merkel. Acesta a invitat-o pe Merkel în Bucha, ca să vadă cu proprii ochi „la ce a dus politica de 14 ani de concesii către Rusia“.

Zelenski a catalogat decizia luată de Merkel în 2008 împreună cu preşedintele de atunci al Franţei Nicolas Sarkozy de blocare a integrării Ucrainei în NATO drept un „calcul greşit“, care a dus la războiul actual.

Guvernul lui Merkel a continuat să blocheze livrări de arme către Ucraina după anexarea Crimeei în 2014. În acelaşi timp, Germania a aprobat controversatul gazoduct Nord Stream 2.

„Cum ar fi putut Moscova înţelege acest lucru decât ca pe o acceptare tacită a unei redesenări violente a graniţelor?“ arată Henning Hoff, editor executiv al Internationale Politik Quarterly, o revistă a Consiliului German pe Relaţii Externe.

Şi partenerii din UE ai Germaniei, ca Polonia, au remarcat tăcerea lui Merkel cu privire la acest aspect. Şi succesorul lui Merkel, Olaf Scholz, a blocat sancţiuni importante din partea UE, a subliniat premierul polonez Mateusz Morawiecki.

Criticile merg dincolo de foştii sau actualii cancelari germani. Frank-Walter Steinmeier, preşedintele Germaniei şi fost ministru de externe, a fost la rândul său acuzat de relaţii prietenoase cu Rusia.

Ultimii 30 de ani de politici germane externe, privind securitatea şi comerţul sunt luate în vizor. „Prea mult dialog şi prea puţină duritate cu Kremlinul“, scria recent ambasadorul Ucrainei în Germania, Andriy Melnyk.

„Toate guvernele germane de la instalarea la putere a lui Putin au semnalat că o relaţie bună cu Moscova este mai importantă decât soarta Ucrainei, iar acest lucru a încurajat atacul Kremlinului“, arată Stephan Bierling, politolog la Universitatea din Regensburg.

Criticii remarcă faptul că aderenţa Germaniei la o politică de schimbare prin comerţ nu este limitată doar la relaţia cu Rusia, privind şi China, şi avertizează că angajamentul fără condiţii nu duce la liberalizarea dorită a acestor regimuri autocratice.
În pofida criticilor dure, interesul faţă de rolul diplomatic pe care-l poate juca Germania rămâne. În negocierile cu Putin, „avem nevoie de leadershipul personal al cancelarului Olaf Scholz, acesta urmând să fie un test decisiv pentru noua politică externă germană“, a anunţat Melnyk.

#politici #Germania #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.