Războiul din Ucraina arată eşecul Wandel durch Handel, politica externă a Germaniei de schimbare prin comerţ

13 Apr. 2022, 07:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Apr. 2022, 07:30 // Actual //  bani.md

Criticii văd invazia Ucrainei de către Rusia drept o dovadă că politica Germaniei de „schimbare prin comerţ“ a fost una greşită. O întreagă generaţie de politicieni este acum sub microscop, inclusiv fostul cancelar Angela Merkel, scrie Deutsche Welle.

Guvernul Ucrainei consideră trupele ruseşti responsabile pentru crimele din Bucha, o suburbie a Kievului, însă preşedintele ţării Volodimir Zelenski arată în acelaşi timp cu degetul către fostul cancelar Angela Merkel.  Acesta a invitat-o pe Merkel în Bucha, ca să vadă cu proprii ochi „la ce a dus politica de 14 ani de concesii către Rusia“.

Zelenski a catalogat decizia luată de Merkel în 2008 împreună cu preşedintele de atunci al Franţei Nicolas Sarkozy de blocare a integrării Ucrainei în NATO drept un „calcul greşit“, care a dus la războiul actual.

Guvernul lui Merkel a continuat să blocheze livrări de arme către Ucraina după anexarea Crimeei în 2014. În acelaşi timp, Germania a aprobat controversatul gazoduct Nord Stream 2.

„Cum ar fi putut Moscova înţelege acest lucru decât ca pe o accep­tare tacită a unei redesenări vio­lente a graniţelor?“ arată Henning Hoff, editor executiv al Internationale Politik Quarterly, o revistă a Con­siliului German pe Relaţii Externe.

Şi partenerii din UE ai Germaniei, ca Polonia, au remarcat tăcerea lui Merkel cu privire la acest aspect. Şi succesorul lui Merkel, Olaf Scholz, a blocat sancţiuni importante din partea UE, a subliniat premierul polonez Mateusz Morawiecki.

Criticile merg dincolo de foştii sau actualii cancelari germani. Frank-Walter Steinmeier, preşedintele Germaniei şi fost ministru de externe, a fost la rândul său acuzat de relaţii prietenoase cu Rusia.

Ultimii 30 de ani de politici germane externe, privind securitatea şi comerţul sunt luate în vizor. „Prea mult dialog şi prea puţină duritate cu Kremlinul“, scria recent ambasadorul Ucrainei în Germania, Andriy Melnyk.

„Toate guvernele germane de la instalarea la putere a lui Putin au semnalat că o relaţie bună cu Moscova este mai importantă decât soarta Ucrainei, iar acest lucru a încurajat atacul Kremlinului“, arată Stephan Bierling, politolog la Universitatea din Regensburg.

Criticii remarcă faptul că aderenţa Germaniei la o politică de schimbare prin comerţ nu este limitată doar la relaţia cu Rusia, privind şi China, şi avertizează că angajamentul fără condiţii nu duce la liberalizarea dorită a acestor regimuri autocratice.
În pofida criticilor dure, interesul faţă de rolul diplomatic pe care-l poate juca Germania rămâne. În negocierile cu Putin, „avem nevoie de leadershipul personal al cancelarului Olaf Scholz, acesta urmând să fie un test decisiv pentru noua politică externă germană“, a anunţat Melnyk.

Realitatea Live

12 Apr. 2025, 11:37
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Apr. 2025, 11:37 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Fostul ministru al Energiei, Victor Parlicov, avertizează că Republica Moldova se îndreaptă inevitabil spre reluarea achiziției de energie electrică de la centrala de la Cuciurgan, după ce alternativele promise de autorități nu s-au materializat. În cadrul unei emisiuni la Rlive, Parlicov a criticat lipsa de acțiune a guvernului în ceea ce privește implementarea soluțiilor tehnice deja aprobate.

„După ce Gazprom singur a renunțat la furnizarea de gaz în stânga Nistrului de la 1 ianuarie, care mai este sensul să înaintăm condiționalități care nu sunt respectate? Mă refer la repornirea industriei din stânga Nistrului. Vedem că a revenit perioada caldă, dar volumele de gaz livrate în stânga Nistrului sunt aceleași”, a declarat Parlicov.

Potrivit acestuia, în absența unor progrese concrete privind instalarea surselor alternative de generare electrică, Moldova nu are decât o singură opțiune viabilă pe termen scurt: revenirea la energia de la MGRES – centrala de la Cuciurgan, controlată de regimul separatist de la Tiraspol.

„Următorul pas, în lipsa unei soluții, e clar: decizia CSE din 16 ianuarie prevedea instalarea unei turbine pe gaz și a unor motoare cu ardere internă, cu o capacitate totală de 100 MW. Nu s-a făcut absolut nimic. Soluția există, din punct de vedere tehnic este posibilă, iar din punct de vedere financiar putea fi rezolvată cu sprijinul UE. Și totuși, autoritățile nu au făcut nimic. Mesajul este clar: deși nu avem alte opțiuni, vom reveni la Cuciurgan”, a punctat fostul ministru.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!