Spania caută voluntari pentru a testa săptămâna de lucru de patru zile. Angajații vor fi plătiți cu salariul întreg

Pentru a testa proiectul cu săptămâna de lucru de 4 zile, Spania va înainta solicitări către sute de companii din țară pentru a participa la acest experiment. Scopul este de a verifica dacă proiectul poate fi pus în aplicare fără a afecta economia țării.

La inițiativa unor companii private, premierul Pedro Sánchez a acceptat să aloce un buget de 50 de milioane de euro petru un program național de 3 ani, relatează Bloomberg.

Săptămâna de lucru de 4 zile este ideea unui mic partid de stânga, Más País, a convins guvernul socialist că săptămâna de lucru de 32 de ore ar putea fi mai productivă, iar acest lucru poate fi experimentat și evaluat ulterior. Experimentul este programat să înceapă în această toamnă.

Potrivit lui Joaquín Pérez Rey, secretar de stat pentru forța de muncă din Spania, a spus că nu este important numărul de zile lucrate, ci echilibrul dintre muncă și viața personală și că acest lucru nu va fi rezolvat cu o zi de lucru în minus.

La moment, ideea unei săptămâni de lucru de patru zile este discutată și chiar aplicată în mai multe țări. Unilever o testează în Noua Zeelandă, iar parlamentarii japonezi discută despre acordarea unei zile libere suplimentare. Compania germană de tehnologie Awin a început să reducă orele de lucru, menținând salariile și beneficiile.

Pentru Spania, proiectul va fi o provocare, deoarece șomajul a crescut, iar productivitatea este în scădere.

Potrivit proiectului angajații vor primi aceleași salarii pentru mai puține ore de muncă. Fondurile guvernamentale compensează companiile care vor participa la experiment pentru angajări suplimentare sau pentru dotări, însă doar temporar.

#orar de munca redus #voluntari #Spania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.