Spania caută voluntari pentru a testa săptămâna de lucru de patru zile. Angajații vor fi plătiți cu salariul întreg

Pentru a testa proiectul cu săptămâna de lucru de 4 zile, Spania va înainta solicitări către sute de companii din țară pentru a participa la acest experiment. Scopul este de a verifica dacă proiectul poate fi pus în aplicare fără a afecta economia țării.

La inițiativa unor companii private, premierul Pedro Sánchez a acceptat să aloce un buget de 50 de milioane de euro petru un program național de 3 ani, relatează Bloomberg.

Săptămâna de lucru de 4 zile este ideea unui mic partid de stânga, Más País, a convins guvernul socialist că săptămâna de lucru de 32 de ore ar putea fi mai productivă, iar acest lucru poate fi experimentat și evaluat ulterior. Experimentul este programat să înceapă în această toamnă.

Potrivit lui Joaquín Pérez Rey, secretar de stat pentru forța de muncă din Spania, a spus că nu este important numărul de zile lucrate, ci echilibrul dintre muncă și viața personală și că acest lucru nu va fi rezolvat cu o zi de lucru în minus.

La moment, ideea unei săptămâni de lucru de patru zile este discutată și chiar aplicată în mai multe țări. Unilever o testează în Noua Zeelandă, iar parlamentarii japonezi discută despre acordarea unei zile libere suplimentare. Compania germană de tehnologie Awin a început să reducă orele de lucru, menținând salariile și beneficiile.

Pentru Spania, proiectul va fi o provocare, deoarece șomajul a crescut, iar productivitatea este în scădere.

Potrivit proiectului angajații vor primi aceleași salarii pentru mai puține ore de muncă. Fondurile guvernamentale compensează companiile care vor participa la experiment pentru angajări suplimentare sau pentru dotări, însă doar temporar.

#orar de munca redus #voluntari #Spania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.