Prietena lui Putin Marine Le Pen și apropiații săi, acuzați de un „tun” de 600.000 de euro

Candidata de extremă dreapta la alegerile prezidenţiale din Franţa Marine Le Pen şi apropiaţi de-ai săi sunt acuzaţi că au deturnat aproximativ 600.000 de euro din bani publici europeni în timpul exercitării mandatului lor de europarlamentari, transmite AFP.

Acuzaţia vine din partea biroului european antifraudă, potrivit unui nou raport dezvăluit sâmbătă de site-ul francez de ştiri Mediapart şi predat justiţiei franceze.

Parchetul din Paris a confirmat pentru AFP că a primit acest raport pe 11 martie, care în prezent este analizat.

„Sunt surprins de sincronicitatea izbitoare a dezvăluirii” şi de „instrumentalizarea” sa, a reacţionat pentru AFP Rodolphe Bosselut, avocatul lui Marine Le Pen, politiciană aflată în campanie pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale care vor avea loc pe 24 aprilie şi în care se va confrunta cu preşedintele în exerciţiu Emmanuel Macron.

Bosselut a mai declarat că este „consternat de felul în care acţionează OLAF (Oficiul european de luptă antifraudă), fără caracter contradictoriu” în privinţa unor „fapte din urmă cu mai bine de zece ani”, în cazul unor.

Marine Le Pen „nu a fost citată de nicio autoritate judiciară franceză”, a adăugat avocatul, care a deplâns, de asemenea, că nici el, nici clientul său nu au fost destinatarii raportului final. Potrivit acestuia, ancheta OLAF este deschisă din 2016, iar doamna Le Pen a fost audiată prin corespondenţă în martie 2021.

Raportul din care Mediapart a publicat fragmente se referă la cheltuielile pe care grupurile politice le pot folosi în contextul mandatului de europarlamentari şi pe care Marine Le Pen şi apropiaţii săi le-ar fi folosit în scopuri politice naţionale, pentru cheltuieli personale sau pentru servicii în beneficiul unor companii comerciale apropiate partidului său, Adunarea Naţională (RN) şi grupului parlamentar de extremă dreapta Europa Naţiunilor şi Libertăţii (ENL).

Raportul OLAF îi priveşte pe Marine Le Pen şi pe alţi trei foşti europarlamentari – tatăl ei Jean-Marie Le Pen, fostul ei însoţitor Louis Aliot şi Bruno Gollnisch, membru al biroului naţional al RN – şi ENL.

Aceştia sunt acuzaţi pentru deturnarea a aproximativ 600.000 de euro, bani care ar trebui rambursaţi.

Potrivit raportului, candidata RN ar fi deturnat personal în jur de 137.000 de euro din bani publici în perioada în care a fost europarlamentară, între 2004 şi 2017.

Din iunie 2017, Marine Le Pen este urmărită penal şi în ancheta desfăşurată la Paris pentru suspiciuni privind locuri de muncă fictive pentru asistenţi ai partidului în Parlamentul European. Marine Le Pen este acuzată pentru „deturnare de fonduri publice” şi „complicitate” la această infracţiune în cadrul anchetei franceze.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#fonduri #acuzatii #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Forțele ruse au atacat, pe 9 august, podul rutier Maiaki de pe traseul M-15 Odesa–Reni, una dintre principalele artere care asigură legătura dintre sudul Ucrainei, Republica Moldova și România. Lovitura ar fi urmărit perturbarea exporturilor ucrainene redirecționate pe uscat după intensificarea atacurilor asupra porturilor de la Marea Neagră, potrivit unei evaluări a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).

Informațiile cu privire la amploarea pagubelor sunt contradictorii. Unele surse militare ruse au afirmat că podul ar fi fost distrus, în timp ce alte canale rusești au publicat imagini din care ar rezulta că acesta a rămas funcțional.

O publicație locală din Ismail a relatat că podul a fost avariat. Serviciul de Grăniceri al Ucrainei a anunțat, la rândul său, restricționarea temporară a circulației pe traseul M-15 în urma atacurilor rusești.

Podul Maiaki a mai fost vizat de forțele ruse și în decembrie 2025. Infrastructura face parte dintr-un coridor rutier strategic utilizat pentru transportul mărfurilor spre punctele de frontieră cu Republica Moldova și, mai departe, către România și Uniunea Europeană.

Analiștii ISW consideră că Rusia încearcă să lovească inclusiv rutele terestre alternative folosite de Ucraina pentru exportul cerealelor și al altor mărfuri, după ce atacurile asupra infrastructurii portuare au redus capacitatea de transport maritim.

Campania rusă împotriva porturilor ucrainene din regiunea Odesa și a navelor care intră în porturile de la Marea Neagră s-a intensificat din luna iulie. Ministerul ucrainean al Dezvoltării Comunităților și Teritoriilor susține că, doar în iulie, au fost lovite 67 de obiective portuare, 35 de nave civile aflate în porturi și 22 de nave din coridorul maritim ucrainean.

Uniunea Agrară Ucraineană estima anterior că atacurile cu rachete și drone au redus cu aproximativ o treime capacitatea țării de a exporta cereale. În aceste condiții, Kievul a început să utilizeze mai intens rutele alternative de pe Dunăre și coridoarele terestre care trec prin apropierea Republicii Moldova.

Atacul asupra podului Maiaki s-a produs în timpul unui nou val de lovituri asupra regiunii Odesa. Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, Rusia a lansat în noaptea de 8 spre 9 august 11 rachete de diferite tipuri și până la 100 de drone asupra regiunii. Apărarea antiaeriană ucraineană ar fi doborât o rachetă, cinci muniții de tip Banderol și 72% dintre drone.

Autoritățile ucrainene au raportat lovituri în nouă locații, inclusiv asupra infrastructurii portuare și rezidențiale. Cel puțin opt persoane ar fi fost rănite, iar în mai multe raioane ale regiunii Odesa s-au produs întreruperi în alimentarea cu energie electrică și apă.

ISW apreciază că Moscova încearcă să transfere presiunea de pe coridorul maritim asupra rutelor terestre, pentru a bloca exporturile de cereale și a afecta economia Ucrainei.