Prietena lui Putin Marine Le Pen și apropiații săi, acuzați de un „tun” de 600.000 de euro

Candidata de extremă dreapta la alegerile prezidenţiale din Franţa Marine Le Pen şi apropiaţi de-ai săi sunt acuzaţi că au deturnat aproximativ 600.000 de euro din bani publici europeni în timpul exercitării mandatului lor de europarlamentari, transmite AFP.

Acuzaţia vine din partea biroului european antifraudă, potrivit unui nou raport dezvăluit sâmbătă de site-ul francez de ştiri Mediapart şi predat justiţiei franceze.

Parchetul din Paris a confirmat pentru AFP că a primit acest raport pe 11 martie, care în prezent este analizat.

„Sunt surprins de sincronicitatea izbitoare a dezvăluirii” şi de „instrumentalizarea” sa, a reacţionat pentru AFP Rodolphe Bosselut, avocatul lui Marine Le Pen, politiciană aflată în campanie pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale care vor avea loc pe 24 aprilie şi în care se va confrunta cu preşedintele în exerciţiu Emmanuel Macron.

Bosselut a mai declarat că este „consternat de felul în care acţionează OLAF (Oficiul european de luptă antifraudă), fără caracter contradictoriu” în privinţa unor „fapte din urmă cu mai bine de zece ani”, în cazul unor.

Marine Le Pen „nu a fost citată de nicio autoritate judiciară franceză”, a adăugat avocatul, care a deplâns, de asemenea, că nici el, nici clientul său nu au fost destinatarii raportului final. Potrivit acestuia, ancheta OLAF este deschisă din 2016, iar doamna Le Pen a fost audiată prin corespondenţă în martie 2021.

Raportul din care Mediapart a publicat fragmente se referă la cheltuielile pe care grupurile politice le pot folosi în contextul mandatului de europarlamentari şi pe care Marine Le Pen şi apropiaţii săi le-ar fi folosit în scopuri politice naţionale, pentru cheltuieli personale sau pentru servicii în beneficiul unor companii comerciale apropiate partidului său, Adunarea Naţională (RN) şi grupului parlamentar de extremă dreapta Europa Naţiunilor şi Libertăţii (ENL).

Raportul OLAF îi priveşte pe Marine Le Pen şi pe alţi trei foşti europarlamentari – tatăl ei Jean-Marie Le Pen, fostul ei însoţitor Louis Aliot şi Bruno Gollnisch, membru al biroului naţional al RN – şi ENL.

Aceştia sunt acuzaţi pentru deturnarea a aproximativ 600.000 de euro, bani care ar trebui rambursaţi.

Potrivit raportului, candidata RN ar fi deturnat personal în jur de 137.000 de euro din bani publici în perioada în care a fost europarlamentară, între 2004 şi 2017.

Din iunie 2017, Marine Le Pen este urmărită penal şi în ancheta desfăşurată la Paris pentru suspiciuni privind locuri de muncă fictive pentru asistenţi ai partidului în Parlamentul European. Marine Le Pen este acuzată pentru „deturnare de fonduri publice” şi „complicitate” la această infracţiune în cadrul anchetei franceze.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#fonduri #acuzatii #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.