Un eșec decisiv al Rusiei în Ucraina ar putea reprezenta un moment Suez pentru Moscova

20 Apr. 2022, 12:06
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Apr. 2022, 12:06 // Actual //  bani.md

În vreme ce Rusia și Ucraina se pregătesc pentru ceea ce ar putea fi cea mai mare bătălie de tancuri din Europa postbelică, evoluția războiului lui Vladimir Putin rămâne în continuare imposibil de prezis, scrie Wall Street Journal.

Încleștările masive cu tancuri și artilerie pe câmpiile de estul Ucrainei ar putea fi în avantajul Moscovei, iar simpla greutate a mașinăriei ruse de război ar putea forța câștiguri teritoriale – însă sunt posibile și alte evoluții. Curajul și inteligența tactică ale ucrainenilor, precum și accesul lor la arme occidentale, ar putea duce la o nouă serie de înfrângeri umilitoare pentru Rusia.

Cel mai rău scenariu pentru Putin ar fi încheierea războiului cu o înfrângere militară categorică, cu colapsul enclavelor rusofile din Donbas și cu integrarea Ucrainei și Moldovei în Occident. O asemenea înfrângere ar fi mai mult decât o umilință personală; ar putea fi un eșec de natură a-i pune capăt carierei lui Putin. I-ar administra totodată Rusiei un șoc psihologic și strategic în privința poziției ei în lume și a imaginii despre sine. S-ar schimba însuși cursul istoriei ruse.

Rusia nu ar fi în acest caz primul fost imperiu care se confruntă cu un moment al socotelilor istorice. Înfrângerea Spaniei în 1898 de către tânăra Americă în ascensiune a reprezentat un moment de cotitură în istoria țării. Imperiul global care definea Spania încă de la călătoriile lui Columb se prăbușise brusc, iar spaniolii au început să pună la îndoială totul, de la monarhie și până la la rolul bisericii.

În cazul britanicilor și francezilor, eșecul lor jalnic în Criza Suezului din 1956 a forțat ambele țări să realizeze că nu mai erau puteri mondiale independente. Gloria imperială se disipase și cele două foste superputeri au început, cu reticență și dificultate, să se adapteze la noile circumstanțe.

Un eșec decisiv al Rusiei în Ucraina ar putea reprezenta un moment Suez pentru Moscova

Dacă Rusia nu va reuși să cucerească inima Ucrainei (vestul țării e mai puțin interesant din perspectiva mitologiei istorice ruse), rușii nu vor mai putea să evite concluzia că imperiul țarist – construit cu migală de-a lungul secolelor și restaurat de Lenin și Stalin în urma catastrofelor din primul război mondial – s-a prăbușit irevocabil. Fapt care va forța Rusia la acel tip de introspecție profundă cu care au fost obligate să se confrunte și alte foste imperii. Și consecințele vor fi profunde.

Gândirea politică rusă sub Romanovi, comuniști și Putin se bazează pe trei credințe: că Rusia e diferită, că acea diferență este de o importanță transcendentală și că ea îi conferă Rusiei un rol unic în istoria umanității. O înfrângere în Ucraina ar submina grav încrederea în aceste trei idei, aruncând Rusia într-o criză de identitate cu consecințe politice imprevizibile.

Țarii, comisarii și putiniștii au văzut cu toții Rusia ca fiind deopotrivă unică și dedicată unei lupte cu Occidentul. Din perspectiva țarilor, Moscova era „a treia Romă” care urma să poarte torța creștinismului și civilizației după căderea primei Rome sub asaltul invadatorilor barbari și cucerirea celei de a doua Rome (Constantinopol) de către turci.

Din perspectiva comuniștilor, Moscova era bastionul revoluției globale a proletariatului, destinată să nimicească cultura decadentă burgheză a Occidentului. Putin și acoliții săi privesc lumea într-un mod similar, cu Rusia angajându-se să poarte un război de supraviețuire contra Vestului, caracterizat de decadență, absența spiritualității și lăcomie neînfrânată.

Pentru a putea face față competiției inegale cu Vestul mai dezvoltat și pentru a asigura o guvernare adecvată caracterului unic al Rusiei, argumentează conducătorii ei, puterea trebuie să fie concentrată la vârf. Numai cineva la fel de puternic precum Ecaterina cea Mare, Stalin sau (dacă e să ne luăm după admiratorii lui) Putin îi poate permite Rusiei să prevaleze în confruntarea ei cu Occidentul.

Ucraina se află chiar în inima chestiunii. Cu Ucraina sub cizma sa, Rusia se poate considera cea mai mare putere din Europa. Fără Ucraina, visul Rusiei de a recupera statutul de superputere al URSS va muri de o moarte amarnică.

Și, poate chiar mai rău din perspectiva teoreticienilor „eurasiatici” și a naționaliștilor radicali care-i conferă regimului Putin o spoială de legitimitate, o victorie a Ucrainei ortodoxe, slave și democratice asupra Rusiei despotice nu ar submina numai legitimitatea omului Putin. Ar contesta însuși conceptul excepționalismului rus și ar submina fatal ideea că despotismul e cea mai potrivită formă de guvernare pentru sufletul rus.

Pe măsură ce războiul expune întunecimea inerentă a regimului Putin și pe măsură ce atrocitățile din Ucraina și reprimarea din Rusia îi înfierează Moscovei tot mai adânc pe frunte stigmatul fratricidului, e imposibil să nu speri că ea va fi înfrântă. Cu toate acestea, precauția e-n regulă.

Putin și apropiații săi știu că în Ucraina nu luptă doar pentru rectificarea frontierelor. Ei luptă pentru lumea lor – și s-ar putea să le fie psihologic imposibil să-și accepte înfrângerea până când nu va fi fost aruncată în luptă fiecare tactică, oricât de crudă, și fiecare armă, oricât de cumplită.

Pentru Vladimir Putin și cercul lui miza războiului din Ucraina are dimensiuni aproape infinite.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.