BNM: Depozitele în moneda națională s-au redus cu 2 miliarde de lei

Soldul depozitelor în moneda națională s-a micșorat cu 2,1 miliarde de lei comparativ cu luna precedentă și a constituit 46,3 miliarde de lei, reprezentând o pondere de 56,7 la sută din soldul total al depozitelor, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

În același timp, soldul depozitelor în valută (recalculat în lei) s-a micșorat cu 2 088,3 milioane lei, până la nivelul de 35 389,4 milioane lei, având o pondere de 43,3 la sută.

În luna martie 2022, depozitele noi atrase la termen au constituit 1,7 miliarde de lei, în descreștere cu 21,5 la sută față de luna martie 2021. Volumul depozitelor atrase a constituit în moneda națională – 1,1 miliarde de lei (-17,6 la sută față de luna precedentă și -21,2 la sută față de martie 2021). În valută recalculat în MDL – 632,5 milioane lei (-20,9 la sută față de luna precedentă și -22,0 la sută față de martie 2021).

Depozitele noi atrase au fost reprezentate, preponderent, de depozitele persoanelor fizice, cu o pondere de 60,52 la sută (38,4 la sută fiind depozitele atrase în moneda națională și 22,1 la sută cele în valută).

Din perspectiva termenelor de plasare, cea mai mare pondere revine depozitelor cu termene de la 6 până la 12 luni, reprezentând 33,8 la sută din totalul depozitelor atrase la termen, depozitele persoanelor fizice atrase la acest termen au constituit 25,7 la sută din totalul depozitelor.

În ceea ce privește rata dobânzii, la depozitele noi atrase la termen în moneda națională s-a majorat cu 0,43 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rata medie de 3,52 la sută, persoanele fizice care practică activitate – cu o rată medie de 2,25 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 6,68 la sută. La depozitele noi atrase la termen în valută s-a majorat cu 0,11 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rată medie de 0,76 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 0,31 la sută. Persoanele fizice care practică activitate nu au plasat depozite în valută.

În comparație cu martie 2021, rata medie la depozitele atrase în moneda națională s-a majorat cu 1,92 p.p., iar rata medie la depozitele în valută s-a micșorat cu 0,07 p.p.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#depozite #trend #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.