Exporturile Gazprom în Europa ar putea scădea cu o treime în 2022

Exporturile de gaze spre Europa ale grupului rus Gazprom ar putea scădea cu aproximativ o treime în acest an, din cauza crizei din Ucraina, a concurenţei gazelor naturale lichefiate şi a planurilor Moscovei privind trecerea la plata în ruble, scrie Reuters după ce a intervievat mai mulți analiști.

Rusia este responsabilă pentru aproximativ 40% din necesarul de gaze al Europei, însă Occidentul încearcă să îşi reducă dependenţa de aceasta, mai ales după intervenţia militară în Ucraina.

Planurile conform cărora ţările neprietenoase vor fi obligate să plătească în ruble pentru gazele naturale ruseşti vor submina şi ele perspectivele pentru exporturile de gaze ale Rusiei, au adăugat analiştii, în condiţiile în care Europa a apreciat că este vorba de un „şantaj” şi a refuzat aproape în unanimitate să respecte această solicitare.

Sergei Kapitonov, analist la Energy Centre din cadrul Skolkovo School of Management, este de părere că exporturile Gazprom în Europa ar putea scădea cu 40 – 45 de miliarde de metri cubi în acest an, de la un nivel de aproximativ 150 de miliarde de metri cubi în 2021.

La rândul său, Sindre Knutsson, analist la Rystad Energy, susţine că volumul exporturilor de gaze prin conducte ar putea scădea şi mai mult, „influenţate de solicitările cumpărătorilor de a deveni mai puţin dependenţi de Rusia sau de faptul că Rusia va limita volumele, de exemplu ca urmare a dezacordurilor cu privire la moneda în care ar trebui achitate gazele”. Analistul nu a exclus varianta opririi livrărilor de gaze prin Ucraina, dacă războiul va împiedica funcţionarea în siguranţă a conductelor.

Oficial, Gazprom nu a dezvăluit care sunt estimările sale cu privire la exporturile de gaze spre Europa.

Anul trecut, principalii clienţi ai Gazprom din Europa au fost Germania, care a cumpărat 45,8 miliarde metri cubi de gaze naturale ruseşti, Italia, 20,8 miliarde metri cubi, şi Austria, care a primit 13,2 miliarde metri cubi.

Rusia este principalul furnizor de gaze al Germaniei, fiind responsabilă pentru o treime din necesarul acesteia de gaze, în timp ce Italia importă din Rusia aproximativ 40% din necesarul său, iar Austria aproape 80%.

Până acum, doar Ungaria a acceptat să facă trecerea la plata în ruble pentru gazele ruseşti, o schemă care implică deschiderea de către cumpărători a unui cont în valută la banca rusească Gazprombank, care ulterior face conversia fondurilor în ruble.

Un document intern al Comisiei Europene susţine că plata în ruble ruseşti de către cumpărătorii din Uniunea Europeană ar însemna o încălcare a sancţiunilor impuse Moscovei.

Alexei Gromov, de la Institute for Energy and Finance Foundation, susţine că gazul rusesc din conducte ar putea fi suplimentat parţial prin gaze lichefiate importate din SUA sau livrate de grupul rus Novatek, care nu trebuie să ceară clienţilor săi să plătească în ruble. Alexei Gromov a estimat că exporturile de gaze ruseşti prin conducte spre Uniunea Europeană ar putea ajunge la 105 miliarde metri cubi în acest an.

#gaz #export #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul depozitelor noi atrase în Republica Moldova a ajuns la 27,254 miliarde de lei în luna martie 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Aproape 70% din sumă provine de la mediul de afaceri, în timp ce populația a contribuit cu circa 30%.

Companiile au plasat majoritatea banilor în depozite la vedere. Astfel, depozitele în lei ale mediului de afaceri au însumat aproape 14,9 miliarde de lei, la o dobândă medie de 2,47%, iar cele în valută peste 3,2 miliarde de lei, la doar 0,96%. Depozitele la termen ale firmelor au fost semnificativ mai mici aproximativ 666 milioane de lei în moneda națională și 213 milioane în valută, însă cu dobânzi mai ridicate, de până la 4,59% în lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au totalizat circa 5,4 miliarde de lei în lei și 74 milioane în valută, cu dobânzi sub 1%. În schimb, depozitele la termen au ajuns la peste 2 miliarde de lei în moneda națională, remunerate cu o rată medie de 5,48%, și aproape 700 milioane în valută, la 1,28%.

Datele mai arată că cele mai atractive pentru persoane fizice rămân depozitele pe termene medii și lungi, unde dobânzile depășesc 5,5% în lei. În același timp, pentru companii, lichiditatea imediată primează, ceea ce explică ponderea mare a depozitelor la vedere, chiar dacă acestea sunt mai slab remunerate.