Exporturile Gazprom în Europa ar putea scădea cu o treime în 2022

Exporturile de gaze spre Europa ale grupului rus Gazprom ar putea scădea cu aproximativ o treime în acest an, din cauza crizei din Ucraina, a concurenţei gazelor naturale lichefiate şi a planurilor Moscovei privind trecerea la plata în ruble, scrie Reuters după ce a intervievat mai mulți analiști.

Rusia este responsabilă pentru aproximativ 40% din necesarul de gaze al Europei, însă Occidentul încearcă să îşi reducă dependenţa de aceasta, mai ales după intervenţia militară în Ucraina.

Planurile conform cărora ţările neprietenoase vor fi obligate să plătească în ruble pentru gazele naturale ruseşti vor submina şi ele perspectivele pentru exporturile de gaze ale Rusiei, au adăugat analiştii, în condiţiile în care Europa a apreciat că este vorba de un „şantaj” şi a refuzat aproape în unanimitate să respecte această solicitare.

Sergei Kapitonov, analist la Energy Centre din cadrul Skolkovo School of Management, este de părere că exporturile Gazprom în Europa ar putea scădea cu 40 – 45 de miliarde de metri cubi în acest an, de la un nivel de aproximativ 150 de miliarde de metri cubi în 2021.

La rândul său, Sindre Knutsson, analist la Rystad Energy, susţine că volumul exporturilor de gaze prin conducte ar putea scădea şi mai mult, „influenţate de solicitările cumpărătorilor de a deveni mai puţin dependenţi de Rusia sau de faptul că Rusia va limita volumele, de exemplu ca urmare a dezacordurilor cu privire la moneda în care ar trebui achitate gazele”. Analistul nu a exclus varianta opririi livrărilor de gaze prin Ucraina, dacă războiul va împiedica funcţionarea în siguranţă a conductelor.

Oficial, Gazprom nu a dezvăluit care sunt estimările sale cu privire la exporturile de gaze spre Europa.

Anul trecut, principalii clienţi ai Gazprom din Europa au fost Germania, care a cumpărat 45,8 miliarde metri cubi de gaze naturale ruseşti, Italia, 20,8 miliarde metri cubi, şi Austria, care a primit 13,2 miliarde metri cubi.

Rusia este principalul furnizor de gaze al Germaniei, fiind responsabilă pentru o treime din necesarul acesteia de gaze, în timp ce Italia importă din Rusia aproximativ 40% din necesarul său, iar Austria aproape 80%.

Până acum, doar Ungaria a acceptat să facă trecerea la plata în ruble pentru gazele ruseşti, o schemă care implică deschiderea de către cumpărători a unui cont în valută la banca rusească Gazprombank, care ulterior face conversia fondurilor în ruble.

Un document intern al Comisiei Europene susţine că plata în ruble ruseşti de către cumpărătorii din Uniunea Europeană ar însemna o încălcare a sancţiunilor impuse Moscovei.

Alexei Gromov, de la Institute for Energy and Finance Foundation, susţine că gazul rusesc din conducte ar putea fi suplimentat parţial prin gaze lichefiate importate din SUA sau livrate de grupul rus Novatek, care nu trebuie să ceară clienţilor săi să plătească în ruble. Alexei Gromov a estimat că exporturile de gaze ruseşti prin conducte spre Uniunea Europeană ar putea ajunge la 105 miliarde metri cubi în acest an.

#gaz #export #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile petrolului au urcat joi pentru a cincea ședință consecutivă, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele șase săptămâni, pe fondul escaladării conflictului dintre Statele Unite și Iran și al riscurilor tot mai mari privind perturbarea livrărilor de țiței din Orientul Mijlociu.

Cotația petrolului Brent a crescut cu până la 4%, ajungând la 97,87 dolari pe baril, cel mai înalt nivel din 3 iunie. În același timp, petrolul american West Texas Intermediate (WTI) s-a apreciat cu 3,2%, până la 89,63 dolari pe baril, atingând cel mai ridicat nivel din 11 iunie, notează reuters.com.

Creșterea este alimentată de deteriorarea situației de securitate în principalele rute maritime pentru transportul petrolului. Gărzile Revoluționare Iraniene au anunțat că un petrolier a fost avariat în urma unei explozii în timp ce încerca să traverseze o rută minată în apropierea Strâmtorii Ormuz, iar alte două nave și-au schimbat direcția.

Autoritățile iraniene susțin că Strâmtoarea Ormuz se află sub controlul lor și că aceasta rămâne „complet închisă” atât timp cât operațiunile militare americane continuă în regiune. Iranul a avertizat că niciun petrolier nu va putea intra sau ieși din zonă fără coordonare cu autoritățile de la Teheran.

În paralel, rebelii Houthi din Yemen, susținuți de Iran, au anunțat că au atacat două petroliere saudite în strâmtoarea Bab el-Mandeb, intensificând astfel presiunea asupra unei alte rute esențiale pentru transportul mondial de petrol.

Potrivit băncii Goldman Sachs, prin strâmtoarea Bab el-Mandeb tranzitează în medie aproape 9 milioane de barili de petrol pe zi, dintre care aproximativ 4 milioane de barili ar fi dificil de redirecționat în cazul blocării simultane a mai multor puncte strategice din regiune.

Analiștii estimează că prețurile petrolului vor rămâne la niveluri ridicate și în următoarele luni, pe fondul reducerii stocurilor globale, al producției mai scăzute din Orientul Mijlociu și al cererii sezoniere crescute din perioada verii.