Exporturile Gazprom în Europa ar putea scădea cu o treime în 2022

Exporturile de gaze spre Europa ale grupului rus Gazprom ar putea scădea cu aproximativ o treime în acest an, din cauza crizei din Ucraina, a concurenţei gazelor naturale lichefiate şi a planurilor Moscovei privind trecerea la plata în ruble, scrie Reuters după ce a intervievat mai mulți analiști.

Rusia este responsabilă pentru aproximativ 40% din necesarul de gaze al Europei, însă Occidentul încearcă să îşi reducă dependenţa de aceasta, mai ales după intervenţia militară în Ucraina.

Planurile conform cărora ţările neprietenoase vor fi obligate să plătească în ruble pentru gazele naturale ruseşti vor submina şi ele perspectivele pentru exporturile de gaze ale Rusiei, au adăugat analiştii, în condiţiile în care Europa a apreciat că este vorba de un „şantaj” şi a refuzat aproape în unanimitate să respecte această solicitare.

Sergei Kapitonov, analist la Energy Centre din cadrul Skolkovo School of Management, este de părere că exporturile Gazprom în Europa ar putea scădea cu 40 – 45 de miliarde de metri cubi în acest an, de la un nivel de aproximativ 150 de miliarde de metri cubi în 2021.

La rândul său, Sindre Knutsson, analist la Rystad Energy, susţine că volumul exporturilor de gaze prin conducte ar putea scădea şi mai mult, „influenţate de solicitările cumpărătorilor de a deveni mai puţin dependenţi de Rusia sau de faptul că Rusia va limita volumele, de exemplu ca urmare a dezacordurilor cu privire la moneda în care ar trebui achitate gazele”. Analistul nu a exclus varianta opririi livrărilor de gaze prin Ucraina, dacă războiul va împiedica funcţionarea în siguranţă a conductelor.

Oficial, Gazprom nu a dezvăluit care sunt estimările sale cu privire la exporturile de gaze spre Europa.

Anul trecut, principalii clienţi ai Gazprom din Europa au fost Germania, care a cumpărat 45,8 miliarde metri cubi de gaze naturale ruseşti, Italia, 20,8 miliarde metri cubi, şi Austria, care a primit 13,2 miliarde metri cubi.

Rusia este principalul furnizor de gaze al Germaniei, fiind responsabilă pentru o treime din necesarul acesteia de gaze, în timp ce Italia importă din Rusia aproximativ 40% din necesarul său, iar Austria aproape 80%.

Până acum, doar Ungaria a acceptat să facă trecerea la plata în ruble pentru gazele ruseşti, o schemă care implică deschiderea de către cumpărători a unui cont în valută la banca rusească Gazprombank, care ulterior face conversia fondurilor în ruble.

Un document intern al Comisiei Europene susţine că plata în ruble ruseşti de către cumpărătorii din Uniunea Europeană ar însemna o încălcare a sancţiunilor impuse Moscovei.

Alexei Gromov, de la Institute for Energy and Finance Foundation, susţine că gazul rusesc din conducte ar putea fi suplimentat parţial prin gaze lichefiate importate din SUA sau livrate de grupul rus Novatek, care nu trebuie să ceară clienţilor săi să plătească în ruble. Alexei Gromov a estimat că exporturile de gaze ruseşti prin conducte spre Uniunea Europeană ar putea ajunge la 105 miliarde metri cubi în acest an.

#gaz #export #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Averea lui Elon Musk, CEO-ul Tesla, a înregistrat un salt spectaculos după un raliu pe bursă al acţiunilor, miliardarul câştigând 37,7 miliarde de dolari la doar o săptămână după ce a concediat 14.000 de oameni, scrie Bloomberg.

Luni, acţiunile Tesla au înregistrat cea mai mare creştere din ultimii trei ani, în urma informaţiilor potrivit cărora compania a primit aprobarea din partea oficialilor chinezi pentru a-şi implementa sistemul de driver-assistance pe cea mai mare piaţă auto din lume.

Acest lucru a venit după ce săptămâna trecută s-a aflat că Tesla intenţionează să lanseze chiar în acest an un nou model de automobile electric mai ieftin, ceea ce a atenuat îngrijorările legate de rezultatele companiei.

Musk a adăugat 18,5 miliarde de dolari la averea sa numai luni, a 13-a cea mai mare creştere zilnică pe bursă pentru un miliardar conform indicelui de avere Bloomberg şi a şaptea cea mai mare pentru Musk. Cu o avere netă de 201,5 miliarde de dolari, el este aproape de a-l depăşi pe Jeff Bezos, aflat pe locul al doilea, după ce săptămâna trecută l-a depăşit pe Mark Zuckerberg.

Musk, în vârstă de 52 de ani, îşi trage averea în principal din participaţia sa la Tesla, precum şi din participaţiile sale la Space Exploration Technologies Corp. şi X, fostul Twitter.

Înainte de recenta revenire, Tesla s-a confruntat cu cea mai slabă performanţă a acţiunilor din indicele S&P 500, pe fondul reducerilor de preţuri şi al unei scăderi surprinzătoare a livrărilor de vehicule.

Valoarea acţiunilor X (fostul Twitter), între timp, s-a prăbuşit cu aproximativ 73% de când Musk a cumpărat compania în urmă cu doi ani, potrivit unei evaluări din martie a Fidelity Blue Chip Growth Fund, care a investit alături de el.

Un pilon important pentru averea lui Musk a fost SpaceX, a cărei valoare a crescut cu peste 40% între jumătatea anului 2022 şi sfârşitul anului 2023.

Miliardarul se confruntă cu presiuni pe plan intern.Tesla a cerut acţionarilor să voteze din nou pachetul de de 56 de miliarde de dolari al lui Musk, care a fost anulat de o instanţă din Delware la începutul acestui an.

Dacă va fi respins, Musk riscă să piardă opţiunile de cumpărare de acţiuni care reprezintă aproape un sfert din averea sa netă.

Curtea Supremă a SUA a respins, de asemenea, luni, un apel al lui Musk în cazul „Twitter sitter”, lăsând intact acordul său cu Securities and Exchange Commission de a cere unui avocat intern să aprobe în prealabil postările sale pe reţelele de socializare despre Tesla.