Ţările UE au îngheţat active în valoare de 35 de miliarde de euro ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina

22 Apr. 2022, 19:16
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Apr. 2022, 19:16 // Actual //  bani.md

Ţările UE au îngheţat active în valoare de 35 de miliarde de euro (51,7 miliarde de dolari americani) ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina în primele 5 săptămâni şi jumătate de război, Franţa fiind în fruntea listei, cu bunuri şi capitaluri îngheţate în valoare de 23,5 miliarde de euro, scrie Bloomberg.

Germania, cea mai mare economie a UE, a urmat Franţa, confiscând active în valoare de 341.600 de euro, potrivit unei evaluări a Comisiei Europene din 5 aprilie, cea mai recentă evaluare de acest tip. În săptămâna care a urmat acestei evaluări, Berlinul a pus sechestru pe superyachtul Dilbar al miliardarului rus Alisher Usmanov, evaluat între 600 şi 750 de milioane de dolari americani.

Cea mai mare parte a alocării franceze – 22,8 miliarde de euro – a implicat fonduri ale băncii centrale ruseşti. În zilele care au urmat invaziei Rusiei din 24 februarie, UE a interzis toate tranzacţiile cu banca centrală, într-un efort de a izola economia şi sistemul financiar al Moscovei. Rusia are rezerve de aproximativ 640 de miliarde de dolari.

Decizia de a lovi banca centrală a fost o premieră pentru o economie de mărimea celei ruseşti şi a reprezentat o încercare de a înfometa Moscova de numerar şi de a-i priva pe factorii de decizie monetară de valuta forte necesară pentru a susţine rubla pe piaţa valutară. De asemenea, a fost considerată o modalitate de a limita potenţial capacitatea Rusiei de a-şi finanţa războiul.

Un purtător de cuvânt al Comisiei, braţul executiv al UE, a refuzat să comenteze documentul.

Belgia a dispus îngheţarea activelor în valoare de 10 miliarde de euro, ceea ce include impactul deconectării a 7 bănci ruseşti de la sistemul internaţional de plăţi Swift, precum VTB Bank şi Bank Rossiya, potrivit unui oficial care a cerut să nu fie identificat deoarece informaţiile sunt confidenţiale.

În Italia, suma totală a fost de 1,1 miliarde de euro, activele îngheţate incluzând iahturi şi proprietăţi imobiliare în Sardinia şi Toscana. Irlanda a reprezentat îngheţarea de active în valoare de 839 de milioane de euro, Olanda 516 milioane de euro şi Danemarca 4.195 de euro.
Cifrele pentru mai multe state membre nu au fost disponibile, inclusiv pentru Spania şi Ungaria.

25 Sept. 2026, 10:14
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
25 Sept. 2026, 10:14 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Reducerea accizelor și a TVA la carburanți ar putea părea o soluție simplă pentru temperarea prețurilor record la benzină și motorină, însă costurile pentru buget ar fi foarte mari, iar beneficiile ar ajunge în principal la gospodăriile cu venituri mai ridicate. Este concluzia economistului Adrian Lupușor, care avertizează asupra riscului unui „populism fiscal” într-un an în care deficitul bugetar este deja de circa 6% din PIB.

Potrivit economistului, principala cauză a scumpirii carburanților o reprezintă cotațiile internaționale, iar ponderea taxelor în prețul final a scăzut deja de la începutul anului. În cazul benzinei, aceasta s-a redus de la 47% la 38%, iar la motorină – de la 33% la 26%.

Lupușor susține că Republica Moldova are deja printre cele mai mici taxe pe carburanți din regiune. Acciza la motorină este de aproximativ 167 de euro pentru 1.000 de litri, aproape jumătate din nivelul minim de 330 de euro aplicat în Uniunea Europeană.

În aceste condiții, litrul de motorină costă în Republica Moldova aproximativ 1,7 euro, față de 1,9 euro în Bulgaria, 2 euro în România, 2,01 euro în Polonia și circa 2,2 euro media în Uniunea Europeană.

Economistul atrage însă atenția asupra unui alt aspect: prețul carburanților fără taxe rămâne relativ ridicat în Republica Moldova și nu este cu mult mai mic decât în alte state din regiune, deși costurile de operare ale stațiilor PECO ar trebui să fie mai reduse.

În acest context, Lupușor spune că este necesară și o analiză din partea Consiliului Concurenței privind gradul real de concurență de pe piața carburanților și existența unor eventuale înțelegeri anticoncurențiale.

Potrivit calculelor prezentate de economist, eliminarea completă a accizei la motorină ar reduce prețul cu aproximativ 4 lei pe litru, sau cu circa 11%, însă ar costa bugetul peste 3 miliarde de lei anual.

Reducerea TVA la 10% ar diminua prețul cu aproximativ 3 lei pe litru, dar ar crea un gol bugetar de aproximativ 1,6 miliarde de lei anual. Eliminarea completă atât a accizelor, cât și a TVA ar costa bugetul circa 8,1 miliarde de lei, echivalentul a 2,1% din PIB sau aproximativ 10% din veniturile bugetului de stat.

„Fiecare leu de ieftinire a motorinei prin acciză costă bugetul circa 800 de milioane de lei pe an”, arată Lupușor, care susține că orice propunere de reducere a taxelor trebuie însoțită și de indicarea clară a sursei din care va fi acoperită pierderea de venituri.

Economistul mai spune că reducerea generalizată a TVA ar favoriza în special gospodăriile cu venituri mari. Cele mai bogate 20% dintre gospodării dețin 54 de automobile la 100 de gospodării și generează circa 70% din cheltuielile de transport, în timp ce cele mai sărace 20% au doar 19 automobile la 100 de gospodării.

Astfel, dintr-o eventuală reducere de TVA care ar costa statul 1,6 miliarde de lei, aproximativ un miliard de lei ar reveni indirect celor mai înstărite 20% dintre gospodării, iar sub 50 de milioane de lei ar ajunge la cele mai sărace 20%.

În opinia lui Lupușor, reducerea TVA este unul dintre cele mai ineficiente instrumente pe care Guvernul le-ar putea utiliza în actualele condiții.

În schimb, economistul propune o reducere temporară a accizei la motorină, activată doar atunci când cotațiile Platts depășesc un anumit prag și anulată automat atunci când acestea revin sub nivelul stabilit. O asemenea măsură ar putea fi finanțată din surplusul de TVA generat de scumpirea carburanților, estimat la 0,7–1,4 miliarde de lei.

O altă soluție ar fi sprijinirea țintită a categoriilor afectate cel mai mult: restituirea accizei pentru fermieri, compensarea unei sume pe litru pentru transportatori și acordarea unor plăți monetare suplimentare gospodăriilor vulnerabile.

Lupușor oferă și un exemplu: un miliard de lei distribuit celor aproximativ 620.000 de familii beneficiare ale programului „Ajutor la contor” ar însemna circa 1.600 de lei pentru fiecare familie. Aceeași sumă utilizată pentru reducerea accizei ar diminua prețul carburanților cu aproximativ 1,3 lei pe litru pentru toți consumatorii.

Economistul mai recomandă constituirea unor stocuri de urgență de carburanți și o investigație aprofundată a Consiliului Concurenței privind funcționarea pieței petroliere.