Ţările UE au îngheţat active în valoare de 35 de miliarde de euro ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina

Ţările UE au îngheţat active în valoare de 35 de miliarde de euro (51,7 miliarde de dolari americani) ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina în primele 5 săptămâni şi jumătate de război, Franţa fiind în fruntea listei, cu bunuri şi capitaluri îngheţate în valoare de 23,5 miliarde de euro, scrie Bloomberg.

Germania, cea mai mare economie a UE, a urmat Franţa, confiscând active în valoare de 341.600 de euro, potrivit unei evaluări a Comisiei Europene din 5 aprilie, cea mai recentă evaluare de acest tip. În săptămâna care a urmat acestei evaluări, Berlinul a pus sechestru pe superyachtul Dilbar al miliardarului rus Alisher Usmanov, evaluat între 600 şi 750 de milioane de dolari americani.

Cea mai mare parte a alocării franceze – 22,8 miliarde de euro – a implicat fonduri ale băncii centrale ruseşti. În zilele care au urmat invaziei Rusiei din 24 februarie, UE a interzis toate tranzacţiile cu banca centrală, într-un efort de a izola economia şi sistemul financiar al Moscovei. Rusia are rezerve de aproximativ 640 de miliarde de dolari.

Decizia de a lovi banca centrală a fost o premieră pentru o economie de mărimea celei ruseşti şi a reprezentat o încercare de a înfometa Moscova de numerar şi de a-i priva pe factorii de decizie monetară de valuta forte necesară pentru a susţine rubla pe piaţa valutară. De asemenea, a fost considerată o modalitate de a limita potenţial capacitatea Rusiei de a-şi finanţa războiul.

Un purtător de cuvânt al Comisiei, braţul executiv al UE, a refuzat să comenteze documentul.

Belgia a dispus îngheţarea activelor în valoare de 10 miliarde de euro, ceea ce include impactul deconectării a 7 bănci ruseşti de la sistemul internaţional de plăţi Swift, precum VTB Bank şi Bank Rossiya, potrivit unui oficial care a cerut să nu fie identificat deoarece informaţiile sunt confidenţiale.

În Italia, suma totală a fost de 1,1 miliarde de euro, activele îngheţate incluzând iahturi şi proprietăţi imobiliare în Sardinia şi Toscana. Irlanda a reprezentat îngheţarea de active în valoare de 839 de milioane de euro, Olanda 516 milioane de euro şi Danemarca 4.195 de euro.
Cifrele pentru mai multe state membre nu au fost disponibile, inclusiv pentru Spania şi Ungaria.

#active #razboi #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania aeriană FLYONE a contestat deciziile din 22 iunie 2026 ale Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS) și ale Agenției Servicii Publice (ASP), solicitând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive impuse.

FLYONE avertizează că astfel de măsuri administrative transmit un semnal de incertitudine întregului mediu de afaceri, afectează climatul investițional din țară și generează riscuri pentru stabilitatea economică și predictibilitatea cadrului de afaceri local și străin.

În cererea depusă, compania arată că actul CEIISS se bazează pe Legea securității statului nr. 618/1995, abrogată în octombrie 2025. De asemenea, analiza dosarului a durat un an, depășind termenul legal de 45 de zile, și s-a aplicat o prevedere referitoare la schimbarea controlului care a fost abrogată de Parlament în aprilie 2025.

Compania și acționarii săi nu au fost audiați înainte de emiterea deciziei și nu au primit textul integral și motivat al acesteia, iar autoritățile au publicat doar un extras cenzurat. Totodată, potrivit Legii nr. 174/2021, operatorii aerieni nu fac obiectul examinării de securitate dacă nu desfășoară concomitent proiectare, producție și întreținere de aeronave, iar includerea în anexa unui Ordin SIS reprezintă o măsură de supraveghere, fără o constatare de vinovăție.

FLYONE solicită suspendarea și anularea actelor administrative menționate. Compania își dorește să evite orice litigiu și să mențină un dialog deschis cu autoritățile pentru clarificarea tuturor aspectelor legale și furnizarea transparentă a datelor de interes public. Totuși, în cazul în care deciziile nu vor fi revizuite pe cale administrativă, FLYONE se va adresa instanțelor naționale și internaționale (inclusiv CEDO) pentru repararea daunelor.

Înființată în 2015 cu capital privat autohton, compania operează zboruri de pasageri din Republica Moldova. În 2025, FLYONE a plătit peste 140,5 milioane de lei în impozite și taxe la bugetul de stat, alături de 340 de milioane de lei achitate către Autoritatea Aeronautică Civilă, Aeroportul Internațional Chișinău și serviciile de navigație aeriană. În același an, compania a raportat o cifră de afaceri de peste 4,49 miliarde de lei și active de 1,59 miliarde de lei.

Mircea Maleca, Director General FLYONE, susține: „FLYONE nu este doar o companie aeriană din Republica Moldova, ci face parte din cel mai mare grup aviatic din Balcani. Grupul operează 29 de aeronave, transportă anual peste 3 milioane de pasageri, înregistrează o cifră de afaceri de peste 700 de milioane de dolari SUA și contribuie anual cu peste 30 de milioane de dolari SUA la bugetele statelor în care activează. Tocmai de aceea, considerăm că predictibilitatea, respectarea cadrului legal și securitatea investițiilor sunt esențiale pentru încrederea investitorilor și dezvoltarea mediului de afaceri.”

#flyone