Polonia se va descurca și fără gazul rusesc. Ce soluții are

Polonia a spus că „se va descurca” și fără gazul rusesc după ce Rusia a anunțat că va opri livrările se această țară, scrie BBC.

Polonia și Bulgaria au declarat că firma rusă de energie Gazprom le-a spus că va opri furnizarea de gaze către țările „neprietenoase” care refuză să plătească în ruble.

Potrivit informațiilor, aprovizionarea cu gaz a Poloniei a fost oprită miercuri pentru o perioadă scurtă, dar a fost reluată în aceeași zi.

Miercuri devreme, Bulgaria a declarat că gazul a continuat să curgă pentru moment.

Ambele țări au refuzat să plătească în ruble – moneda rusă – așa cum a cerut președintele rus Vladimir Putin.

Compania poloneză de gaze de stat PGNiG a declarat că i s-a spus că toate livrările de gaze vor fi oprite de la ora 08:00 CET (06:00 GMT). Ministerul Energiei din Bulgaria a mai spus că a fost informat că livrările vor fi suspendate de miercuri.

PGNiG a cumpărat 53% din importurile de gaze de la Gazprom în primul trimestru al acestui an, dar Varșovia spune că poate obține gaz din alte surse.

Acesta a descris suspendarea drept o încălcare a contractului, adăugând că compania va lua măsuri pentru a restabili furnizarea de gaz.

Bulgaria, care se bazează pe Gazprom pentru mai mult de 90% din aprovizionarea cu gaz, a mai spus că a luat măsuri pentru a găsi surse alternative, dar nu sunt necesare restricții privind consumul de gaze în prezent.

Ministerul Energiei al ţării a declarat că Bulgaria şi-a îndeplinit obligaţiile din actualul contract cu Gazprom şi a făcut toate plăţile necesare.

Acesta a adăugat că noul sistem de plată propus de Rusia a încălcat contractul existent.

În urma știrilor, ministerul polonez al Climei a declarat că rezervele de energie ale țării sunt în siguranță. De asemenea, Anna Moskwa, a spus că nu este nevoie să extragem gaz din rezerve și că livrarea de gaz către consumatori nu va sistată.

Ministrul adjunct de externe al Poloniei, Marcin Przydacz, a declarat că țara sa s-a pregătit pentru posibilitatea ca Rusia să limiteze exporturile de gaze prin diversificarea aprovizionării.

„Sunt destul de sigur că vom reuși să ne ocupăm de asta”, a spus el pentru BBC.

El a adăugat că suspendarea a dovedit că Moscova „nu este un partener de încredere în niciun fel de afaceri” și a îndemnat alte națiuni europene precum Germania să susțină interzicerea importurilor de energie din Rusia.

Polonia plănuia deja să înceteze importul de gaz rusesc până la sfârșitul anului, când expiră contractul său de furnizare pe termen lung cu Gazprom.

PGNiG a spus că depozitul său subteran de gaz era plin cu aproape 80% și, odată cu apropierea verii, cererea a fost mai mică.

Polonia are, de asemenea, surse alternative de aprovizionare, inclusiv un terminal de gaz natural lichefiat (GNL) în Swinoujscie.

La 1 mai, urmează să se deschidă și o nouă conexiune de gazoduct cu Lituania, care va oferi Poloniei acces la gaz de la terminalul GNL al Lituaniei.

Iar o nouă conductă care livrează gaz din Norvegia, cunoscută sub numele de „Conducta Baltică” ar trebui să atingă capacitatea maximă până la sfârșitul anului și ar putea înlocui toate livrările rusești.

#tari neprietenoase #plata in ruble #Gaz rusesc #polonia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.

#avarie #urgență #criză