Prețurile petrolului au crescut joi cu peste 2% după ce au apărut informații că Germania renunță la țițeiul rusesc

Preţurile petrolului au crescut joi, după informaţii conform cărora Germania nu se mai opune embargoului asupra petrolului rusesc, care ar putea limita şi mai mult livrările pe piaţa globală a ţiţeiului, deja tensionată, transmite Reuters.

Traderii au reacţionat la informaţiile din presă cu privire la comentariile de marţi ale ministrului german al Economiei, Robert Habeck, care a spus că cea mai mare economie a UE ar putea face faţă unui embargo al UE asupra importurilor de petrol rusesc şi că Germania speră să găsească modalităţi de a înlocui petrolul rusesc cu alte oferte.

Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au crescut cu 1,89 dolari, la 107,21 USD pe baril, până la ora 18:38 GMT (21:38 ora României).

Preţul ţiţeiului american West Texas Intermediate (WTI), de referinţă pe piaţa americană, a crescut cu 2,61 dolari sau cu 2,6%, până la 104,63 dolari pe baril.

Germania se bazează în mare măsură pe importurile ruseşti de energie şi s-a opus unei interdicţii complete. Înainte de războiul din Ucraina, petrolul rusesc reprezenta aproximativ o treime din aprovizionarea Germaniei.

Acum o lună, Habeck a spus că ţara şi-a redus dependenţa de petrolul rusesc la 25% din importuri.

”Ca urmare a acestui fapt, petrolul din lumea liberă va fi mai scump, iar petrolul de după Cortina de Fier va scădea şi mai mult în valoare şi va fi redus mai mult”, a declarat John Kilduff, partener la Again Capital LLC din New York.

Moscova a început să folosească exporturile de energie ca o armă în urma răspunsului Statelor Unite şi a aliaţilor la invazia Rusiei în Ucraina.

Rusia a întrerupt furnizarea de gaze către Polonia şi Bulgaria şi încearcă să împingă UE să adopte noul său sistem de plăţi pentru gaze, care implică deschiderea de conturi la Gazprombank, unde plăţile în euro sau dolari ar fi convertite în ruble.

Producţia de petrol din Rusia ar putea scădea cu până la 17% în 2022, potrivit unui document al Ministerului Economiei, văzut de Reuters, în timp ce ţara se confruntă cu sancţiunile occidentale.

În ciuda acestui deficit aşteptat, grupul de producători OPEC+, care cuprinde Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţi conduşi de Rusia, este de aşteptat să-şi menţină ritmul modest de creştere a producţiei atunci când se va reuni pe 5 mai, au declarat surse pentru Reuters.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#embargou #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.