Prețurile petrolului au crescut joi cu peste 2% după ce au apărut informații că Germania renunță la țițeiul rusesc

29 Apr. 2022, 09:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Apr. 2022, 09:05 // Actual //  bani.md

Preţurile petrolului au crescut joi, după informaţii conform cărora Germania nu se mai opune embargoului asupra petrolului rusesc, care ar putea limita şi mai mult livrările pe piaţa globală a ţiţeiului, deja tensionată, transmite Reuters.

Traderii au reacţionat la informaţiile din presă cu privire la comentariile de marţi ale ministrului german al Economiei, Robert Habeck, care a spus că cea mai mare economie a UE ar putea face faţă unui embargo al UE asupra importurilor de petrol rusesc şi că Germania speră să găsească modalităţi de a înlocui petrolul rusesc cu alte oferte.

Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au crescut cu 1,89 dolari, la 107,21 USD pe baril, până la ora 18:38 GMT (21:38 ora României).

Preţul ţiţeiului american West Texas Intermediate (WTI), de referinţă pe piaţa americană, a crescut cu 2,61 dolari sau cu 2,6%, până la 104,63 dolari pe baril.

Germania se bazează în mare măsură pe importurile ruseşti de energie şi s-a opus unei interdicţii complete. Înainte de războiul din Ucraina, petrolul rusesc reprezenta aproximativ o treime din aprovizionarea Germaniei.

Acum o lună, Habeck a spus că ţara şi-a redus dependenţa de petrolul rusesc la 25% din importuri.

”Ca urmare a acestui fapt, petrolul din lumea liberă va fi mai scump, iar petrolul de după Cortina de Fier va scădea şi mai mult în valoare şi va fi redus mai mult”, a declarat John Kilduff, partener la Again Capital LLC din New York.

Moscova a început să folosească exporturile de energie ca o armă în urma răspunsului Statelor Unite şi a aliaţilor la invazia Rusiei în Ucraina.

Rusia a întrerupt furnizarea de gaze către Polonia şi Bulgaria şi încearcă să împingă UE să adopte noul său sistem de plăţi pentru gaze, care implică deschiderea de conturi la Gazprombank, unde plăţile în euro sau dolari ar fi convertite în ruble.

Producţia de petrol din Rusia ar putea scădea cu până la 17% în 2022, potrivit unui document al Ministerului Economiei, văzut de Reuters, în timp ce ţara se confruntă cu sancţiunile occidentale.

În ciuda acestui deficit aşteptat, grupul de producători OPEC+, care cuprinde Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţi conduşi de Rusia, este de aşteptat să-şi menţină ritmul modest de creştere a producţiei atunci când se va reuni pe 5 mai, au declarat surse pentru Reuters.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

 

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.