Putin a „înviat” un spion. Analiştii cred că doreşte să mascheze nemulţumirea care creşte la Moscova

Serghei Beseda, şeful sectorului extern al FSB, fusese arestat, plătind pentru previziunile greşite privind „operaţiunea militară specială”, dar Putin l-a recuperat pentru a masca nemulţumirea care creşte la Moscova faţă de război şi de sancţiuni.

La înmormântarea lui Nikolai Leonov, un veteran a fost îngropat, iar o „fantomă” a înviat. Spre surprinderea generală, discursul în memoria bătrânului lider KGB care era prieten cu Fidel Castro şi cu Che Guevara, care a murit de bătrâneţe, a fost ţinut de Serghei Beseda.

Ultima sa funcţie cunoscută a fost cea de director al Serviciului Cinci, sectorul extern al FSB, moştenitorul serviciului secret rus al KGB. Extinderea rolului FSB dincolo de graniţele naţionale a fost decisă la sfârşitul anilor 1990 de şeful său de atunci, un anume Vladimir Putin. Însă, începând din 2004, această nouă ramură strategică a fost condusă de Beseda, care a condus departamentul de securitate al preşedintelui.

Era un om de încredere, iar vestea arestării sale din 10 martie, dezvăluită de jurnaliştii de investigaţie Andrei Soldatov şi Irina Borogan, a făcut furori, dar niciodată confirmată de surse oficiale. Tot pentru că din acea zi dispăruse Beseda, împreună cu adjunctul său, Anatoli Boliuch.

Ei nici măcar nu erau în arest la domiciliu, ci închişi în închisoarea Lefortovo.

Înlăturarea bruscă a unei persoane care ar putea fi descrisă drept un prieten personal al lui Putin a fost interpretată ca o admitere implicită a eşecului primei faze a operaţiunii militare speciale.

Vina lui Beseda a fost că făcuse o greşeală în orice previziune asupra rezistenţei ucrainene, anume că şi-a făcut preşedintele să creadă că va fi un marş triumfal către Kiev.

#spion #Moscova #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a ajuns la o capacitate totală de 1.119,18 MW de producere a energiei electrice din surse regenerabile, la sfârșitul lunii august 2026, potrivit datelor procesate de Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED). Cea mai mare parte a capacităților este reprezentată de instalațiile fotovoltaice.

Panourile solare au ajuns la o putere instalată de 837,81 MW, echivalentul a circa 75% din întreaga capacitate de producere din surse regenerabile. Energia eoliană ocupă poziția a doua, cu 256,22 MW, sau aproximativ 23% din total. Instalațiile hidro însumează 16,75 MW, iar cele pe biogaz – 8,39 MW.

În paralel, continuă să crească și numărul gospodăriilor și companiilor care își produc propria energie. La finele lunii august, în Republica Moldova erau înregistrați 10.241 de prosumatori, dintre care 5.051 beneficiau de mecanismul de contorizare netă, iar 5.190 – de facturare netă.

Puterea totală instalată de prosumatori a ajuns la 228,53 MW, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din întreaga capacitate regenerabilă a țării.

Datele CNED arată că mecanismele de sprijin adoptate de stat au contribuit la instalarea a 475,85 MW, echivalentul a 43% din capacitatea regenerabilă existentă. Din această cantitate, 157,53 MW au fost instalați prin mecanismul de tarif fix, 60 MW prin mecanismul de preț fix, iar alte 33,25 MW în baza prevederilor fostei Legi privind energia regenerabilă.

În același timp, cea mai mare parte a capacităților – 639,87 MW sau 57% din total – aparține producătorilor care își comercializează energia pe piața liberă. Este vorba despre 393,06 MW de instalații fotovoltaice, 228,99 MW eoliene, 16,50 MW hidro și 1,32 MW pe biogaz.

O dezvoltare rapidă este înregistrată și pe segmentul stocării energiei. La sfârșitul lunii august erau racordate la rețele 15 unități de stocare, cu o capacitate cumulată de 242,85 MWh. Acestea dispun de o putere de injecție de 208,31 MW și de o putere de extragere de 94,83 MW.

#vint #soare #Energie