Putin a „înviat” un spion. Analiştii cred că doreşte să mascheze nemulţumirea care creşte la Moscova

Serghei Beseda, şeful sectorului extern al FSB, fusese arestat, plătind pentru previziunile greşite privind „operaţiunea militară specială”, dar Putin l-a recuperat pentru a masca nemulţumirea care creşte la Moscova faţă de război şi de sancţiuni.

La înmormântarea lui Nikolai Leonov, un veteran a fost îngropat, iar o „fantomă” a înviat. Spre surprinderea generală, discursul în memoria bătrânului lider KGB care era prieten cu Fidel Castro şi cu Che Guevara, care a murit de bătrâneţe, a fost ţinut de Serghei Beseda.

Ultima sa funcţie cunoscută a fost cea de director al Serviciului Cinci, sectorul extern al FSB, moştenitorul serviciului secret rus al KGB. Extinderea rolului FSB dincolo de graniţele naţionale a fost decisă la sfârşitul anilor 1990 de şeful său de atunci, un anume Vladimir Putin. Însă, începând din 2004, această nouă ramură strategică a fost condusă de Beseda, care a condus departamentul de securitate al preşedintelui.

Era un om de încredere, iar vestea arestării sale din 10 martie, dezvăluită de jurnaliştii de investigaţie Andrei Soldatov şi Irina Borogan, a făcut furori, dar niciodată confirmată de surse oficiale. Tot pentru că din acea zi dispăruse Beseda, împreună cu adjunctul său, Anatoli Boliuch.

Ei nici măcar nu erau în arest la domiciliu, ci închişi în închisoarea Lefortovo.

Înlăturarea bruscă a unei persoane care ar putea fi descrisă drept un prieten personal al lui Putin a fost interpretată ca o admitere implicită a eşecului primei faze a operaţiunii militare speciale.

Vina lui Beseda a fost că făcuse o greşeală în orice previziune asupra rezistenţei ucrainene, anume că şi-a făcut preşedintele să creadă că va fi un marş triumfal către Kiev.

#spion #Moscova #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania energetică ungară MOL a anunţat că a contactat Guvernul de la Budapesta pentru a iniţia punerea în circulaţie a rezervelor strategice de ţiţei, în contextul incertitudinilor legate de reluarea livrărilor din Est.

„Dacă livrările din Est nu se vor relua în următoarele zile, va fi necesar ca, într-o primă fază, Ungaria să pună în circulaţie aproximativ 250.000 de tone de ţiţei din rezervele strategice”, se arată în comunicatul companiei.

Pentru a acoperi eventualul deficit, rafinăriile vor fi alimentate şi cu ţiţei transportat pe mare. Primele livrări ar urma să ajungă la începutul lunii martie în portul croat Omisalj, urmând ca petrolul să ajungă la rafinării în termen de cinci până la 12 zile.

Un purtător de cuvânt al Comisia Europeană a confirmat că Uniunea Europeană este în contact strâns cu Ungaria, Slovacia şi Croaţia, după ce, în 27 ianuarie, un atac rusesc asupra conductei Drujba din Ucraina a întrerupt livrările de petrol rusesc către Europa de Est.

Ungaria şi Slovacia depind în continuare de petrolul şi gazele ruseşti şi au respins iniţiativele UE de a elimina aceste importuri, în cadrul eforturilor Bruxelles-ului de a reduce veniturile din energie care finanţează războiul Rusiei în Ucraina.

Potrivit agenţiei EFE, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a cerut duminică autorităţilor croate, printr-o postare pe reţeaua X, să permită transportul de petrol rusesc către Ungaria şi Slovacia prin oleoductul Adria, de la terminalul maritim Omisalj, invocând blocarea transportului prin Drujba.

„Solicităm Croaţiei să permită transportul de petrol rusesc Ungariei şi Slovaciei prin oleoductul Adria, deoarece exceptarea noastră de la sancţiuni ne permite să importăm petrol rusesc pe mare dacă se întrerupe furnizarea prin oleoducte”, a argumentat oficialul ungar.

De cealaltă parte, ministrul croat al Economiei, Davor Filipović, a declarat luni că Zagreb este dispus să sprijine aprovizionarea Ungariei şi Slovaciei, însă fără a justifica importul de petrol rusesc.

„Suntem dispuşi să îi ajutăm să rezolve această gravă întrerupere, în conformitate cu legislaţia UE şi reglementările OFAC. Nimeni nu trebuie să rămână fără combustibili”, a afirmat acesta, adăugând că oleoductul Adria este pregătit, dar că nu există motive tehnice pentru ca un stat membru al UE să rămână dependent de petrolul rusesc.