Putin a „înviat” un spion. Analiştii cred că doreşte să mascheze nemulţumirea care creşte la Moscova

Serghei Beseda, şeful sectorului extern al FSB, fusese arestat, plătind pentru previziunile greşite privind „operaţiunea militară specială”, dar Putin l-a recuperat pentru a masca nemulţumirea care creşte la Moscova faţă de război şi de sancţiuni.

La înmormântarea lui Nikolai Leonov, un veteran a fost îngropat, iar o „fantomă” a înviat. Spre surprinderea generală, discursul în memoria bătrânului lider KGB care era prieten cu Fidel Castro şi cu Che Guevara, care a murit de bătrâneţe, a fost ţinut de Serghei Beseda.

Ultima sa funcţie cunoscută a fost cea de director al Serviciului Cinci, sectorul extern al FSB, moştenitorul serviciului secret rus al KGB. Extinderea rolului FSB dincolo de graniţele naţionale a fost decisă la sfârşitul anilor 1990 de şeful său de atunci, un anume Vladimir Putin. Însă, începând din 2004, această nouă ramură strategică a fost condusă de Beseda, care a condus departamentul de securitate al preşedintelui.

Era un om de încredere, iar vestea arestării sale din 10 martie, dezvăluită de jurnaliştii de investigaţie Andrei Soldatov şi Irina Borogan, a făcut furori, dar niciodată confirmată de surse oficiale. Tot pentru că din acea zi dispăruse Beseda, împreună cu adjunctul său, Anatoli Boliuch.

Ei nici măcar nu erau în arest la domiciliu, ci închişi în închisoarea Lefortovo.

Înlăturarea bruscă a unei persoane care ar putea fi descrisă drept un prieten personal al lui Putin a fost interpretată ca o admitere implicită a eşecului primei faze a operaţiunii militare speciale.

Vina lui Beseda a fost că făcuse o greşeală în orice previziune asupra rezistenţei ucrainene, anume că şi-a făcut preşedintele să creadă că va fi un marş triumfal către Kiev.

#spion #Moscova #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul depozitelor noi atrase în Republica Moldova a ajuns la 27,254 miliarde de lei în luna martie 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Aproape 70% din sumă provine de la mediul de afaceri, în timp ce populația a contribuit cu circa 30%.

Companiile au plasat majoritatea banilor în depozite la vedere. Astfel, depozitele în lei ale mediului de afaceri au însumat aproape 14,9 miliarde de lei, la o dobândă medie de 2,47%, iar cele în valută peste 3,2 miliarde de lei, la doar 0,96%. Depozitele la termen ale firmelor au fost semnificativ mai mici aproximativ 666 milioane de lei în moneda națională și 213 milioane în valută, însă cu dobânzi mai ridicate, de până la 4,59% în lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au totalizat circa 5,4 miliarde de lei în lei și 74 milioane în valută, cu dobânzi sub 1%. În schimb, depozitele la termen au ajuns la peste 2 miliarde de lei în moneda națională, remunerate cu o rată medie de 5,48%, și aproape 700 milioane în valută, la 1,28%.

Datele mai arată că cele mai atractive pentru persoane fizice rămân depozitele pe termene medii și lungi, unde dobânzile depășesc 5,5% în lei. În același timp, pentru companii, lichiditatea imediată primează, ceea ce explică ponderea mare a depozitelor la vedere, chiar dacă acestea sunt mai slab remunerate.