Unul dintre bogații ruși care a numit armata de rahat: Rusia ca țară nu există

Fondatorul uneia dintre cele mai mari bănci din Rusia, Oleg Tinkov, l-a denunţat pe preşedintele Vladimir Putin în primul său interviu de la invadarea Ucrainei de către Rusia, în februarie, şi a declarat că ar putea fi în pericol fizic, relatează The Guardian.

„Mi-am dat seama că Rusia, ca ţară, nu mai există”, a declarat Tinkov pentru New York Times, într-o locaţie confidenţială, dar a prezis că Putin va rămâne la putere mult timp. „Am crezut că regimul Putin era rău. Dar, desigur, nu aveam nicio idee că va lua o asemenea amploare catastrofală”.

În vârstă de 54 de ani, Tinkov a ţinut prima pagină a ziarelor în aprilie, când a adus unele dintre cele mai puternice critici ale unui rus la adresa acţiunii militare a Kremlinului, scriind într-o postare pe Instagram că 90% dintre ruşi erau „împotriva acestui război” şi numind forţele Rusiei o „armată de rahat”.
„Şi cum poate fi bună armata, dacă tot restul în ţară este de rahat şi împotmolit în nepotism, linguşire şi servilism?”, a scris el.
În interviul de duminică, el a declarat că multe dintre cunoştinţele sale din elita afacerilor şi a guvernului i-au spus în privat că sunt de acord cu el, „dar tuturor le este frică”.

El a mai spus că a fost forţat de Kremlin să îşi vândă participaţia sa de 35% din banca pe care a fondat-o, Tinkoff, unui miliardar rus din industria minieră, pentru un preţ cu mult sub valoarea acesteia. „Vânzarea incendiară” a avut loc săptămâna trecută, a spus Tinkov. „A fost ca o luare de ostateci – iei ceea ce ţi se oferă”.

Tinkov a mai spus că şi-a angajat gărzi de corp după ce prieteni cu contacte în serviciile de securitate ruseşti i-au spus că ar trebui să se teamă pentru viaţa sa.

#Tinkov #armata #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.