Hainele ieftine îi ademenesc pe europeni. Inflația îi afectează din ce în ce mai mult

Retailerul online de haine Zalando din Germania menționează că europenii cumpără haine ieftine pe măsură ce inflația afectează tot mai mult gospodăriile.

Cel mai mare retailer online de haine din Europa spune că creşterea costurilor îi determină pe cumpărători să se îndrepte spre hainele cu preţuri mici în defavoarea celor din zona medie.

În aceste condiţii, Zalando se aşteaptă ca profitul şi veniturile sale să fie în zona inferioară a intervalului prognozat pentru 2022, după ce joi a raportat rezultate trimestriale sub estimările analiştilor. În aceste condiţii, cotaţia acţiunilor Zalando a scăzut cu 4,9%, capitalizarea de piaţă a companiei reducându-se la jumătate de la începutul anului şi până în prezent.

Există din ce în ce mai multe dovezi că unii consumatori au probleme cu bugetele lor limitate. Chiar dacă multe companii europene producătoare de bunuri de consum susţin că au putut să transfere costurile mai mari pe seama consumatorilor, directorul general de la Heineken, Dolf van den Brink a avertizat că există riscul ca facturile mai mari la energie să îi determine pe consumatori să îşi reducă cheltuielile în alte părţi, de exemplu pentru bere. Până acum producătorii de alimente susţin că tranziţia la produsele mai ieftine este una limitată, iar berarii pot în continuare să vândă tipurile de bere mai scumpă.

„Clienţii cumpără mai ales articole de sezon şi în trend şi, în funcţie de preferinţe, se îndreaptă fie spre produsele high-end fie fac tranziţia de la preţurile mid-market spre cele de pornire”, anunţă Zalando.

Această companie care vinde haine de la mărci precum Moschino şi The Kooples, a raportat pierderi operaţionale de 52 de milioane de euro în primul trimestru, din cauza reducerilor şi majorării costurilor.

Retailerul online a precizat joi că îşi ajustează oferta la modificare obiceiurile consumatorilor şi în paralel îşi extinde reţeaua logistică prin construcţia de noi centre de distribuţie în Germania, Polonia şi Franţa.

#haine ieftine #europeni #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.