Germania închiriază terminale plutitoare de gaze naturale lichefiate. Guvernul a alocat 2,94 miliarde de euro

05 Mai 2022, 16:51
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
05 Mai 2022, 16:51 // Actual //  MD Bani

Germania a semnat contracte pentru închirierea a patru terminale plutitoare în vederea importării de gaze naturale lichefiate (GNL), în parteneriat cu firmele de utilităţi RWE AG şi Uniper SE, în scopul reducerii dependenţei energetice de Rusia, transmite Bloomberg. Pentru achiziție și infrastructura necesară pentru a le conecta, Guvernul Germaniei a alocat 2,94 miliarde de euro.

În urma achiziției, companiile de transport Hoegh LNG şi Dynagas vor furniza fiecare două din terminalele GNL, care împreună au capacitatea de a converti anual cel puţin 20 miliarde metri cubi de gaz super-răcit, aproximativ o cincime din necesarul Germaniei, a anunţat joi Ministerul Economiei. Terminalele vor fi operate de RWE şi Uniper.

„Astăzi, mai mult decât oricând, trebuie ca livrările noastre de energie să se bazeze pe piloni mult mai robuşti”, a declarat ministrul Economiei, Robert Habeck.

Printre cei mai mari exportatori globali de GNL se află SUA, Australia şi Qatar.

De la invadarea Ucrainei, Germania a redus deja ponderea importurilor de gaze ruseşti la aproximativ 35%, de la aproape 50%, şi vrea să ajungă la doar 10% până în vara anului 2024.

Germania, care are nevoie anual de aproximativ 95 miliarde metri cubi de gaze, nu are în prezent terminale GNL, iar cele din statele vecine, cum ar fi Ţările de Jos, Franţa, Belgia şi Polonia, nu au suficientă capacitate pentru a furniza gaze întregii Europe.

Până în 2026, Germania intenţionează să contruiască mai multe terminale fixe GNL.

Invadarea Ucrainei a scos la lumină dependenţa importantă a Germaniei de gazul natural importat din Rusia, precum şi de infrastructurile esenţiale (precum rafinării, oleoducte, gazoducte) deţinute de firme ruseşti.

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.