Germania închiriază terminale plutitoare de gaze naturale lichefiate. Guvernul a alocat 2,94 miliarde de euro

Germania a semnat contracte pentru închirierea a patru terminale plutitoare în vederea importării de gaze naturale lichefiate (GNL), în parteneriat cu firmele de utilităţi RWE AG şi Uniper SE, în scopul reducerii dependenţei energetice de Rusia, transmite Bloomberg. Pentru achiziție și infrastructura necesară pentru a le conecta, Guvernul Germaniei a alocat 2,94 miliarde de euro.

În urma achiziției, companiile de transport Hoegh LNG şi Dynagas vor furniza fiecare două din terminalele GNL, care împreună au capacitatea de a converti anual cel puţin 20 miliarde metri cubi de gaz super-răcit, aproximativ o cincime din necesarul Germaniei, a anunţat joi Ministerul Economiei. Terminalele vor fi operate de RWE şi Uniper.

„Astăzi, mai mult decât oricând, trebuie ca livrările noastre de energie să se bazeze pe piloni mult mai robuşti”, a declarat ministrul Economiei, Robert Habeck.

Printre cei mai mari exportatori globali de GNL se află SUA, Australia şi Qatar.

De la invadarea Ucrainei, Germania a redus deja ponderea importurilor de gaze ruseşti la aproximativ 35%, de la aproape 50%, şi vrea să ajungă la doar 10% până în vara anului 2024.

Germania, care are nevoie anual de aproximativ 95 miliarde metri cubi de gaze, nu are în prezent terminale GNL, iar cele din statele vecine, cum ar fi Ţările de Jos, Franţa, Belgia şi Polonia, nu au suficientă capacitate pentru a furniza gaze întregii Europe.

Până în 2026, Germania intenţionează să contruiască mai multe terminale fixe GNL.

Invadarea Ucrainei a scos la lumină dependenţa importantă a Germaniei de gazul natural importat din Rusia, precum şi de infrastructurile esenţiale (precum rafinării, oleoducte, gazoducte) deţinute de firme ruseşti.

#gaz natural lichefiat #terminale plutitoare #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premier Energy și FEE Nord au depus la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică cereri oficiale de reducere a tarifelor reglementate, invocând scăderea costurilor de achiziție pentru perioada iunie-decembrie 2025.

FEE Nord (operatorul de stat care deservește raioanele din nord) propune micșorări de aproape 10 % pentru consumatorii racordați la joasă tensiune și până la 14,7 % la intrarea în rețeaua de transport. Concret, prețul solicitat la punctele de intrare în rețelele de transport este de 264 bani/kWh, față de 310 bani/kWh în prezent; la ieșirea din transport – 289 bani/kWh (-13,5 %); pentru consumatorii de medie tensiune – 318 bani/kWh (-12,6 %); iar pentru cei de joasă tensiune – 422 bani/kWh (-9,8 %).

Premier Energy, care alimentează centrul, sudul și municipiul Chișinău, solicită reduceri mai temperate, de circa 4-6 %. Noile tarife propuse sunt: 285 bani/kWh la intrarea în rețelele de transport (-5,6 %), 309,54 bani/kWh la ieșire (-5,0 %), 312,49 bani/kWh pentru consumatorii de înaltă tensiune (-5,0 %), 333,83 bani/kWh pentru medie tensiune (-4,9 %) și 393,76 bani/kWh pentru joasă tensiune (-4,0 %). Prețul mediu al serviciului universal ar scădea astfel la 374,45 bani/kWh, cu 8,7 % sub nivelul actual de 4,10 lei/kWh (410 bani).

Premier Energy contestă premisele de preț transmise de furnizorul central Energocom, susținând că valorile estimate pentru energia de pe bursa OPCOM ar fi „subestimate”, mai ales pentru lunile de vârf ale anului, și cere ANRE să ia în calcul calculele proprii, bazate pe un curs de 19,90 MDL/EUR și pe o majorare de 22 % a cotațiilor bursiere.

În prezent, tariful la energia elecctrică este de 4,10 lei/kWh pentru curentul furnizat de Premier Energy, dar cu o compensație aplicată, consumatorii plătesc efectiv 2,34 lei/kWh până la finalul anului. 4,68 lei/kWh achită consumatorii pentru energia furnizată de FEE Nord (în nordul țării), tarif compensat la 2,84 lei/kWh.