BNM înăsprește politica monetară pentru a preveni agravarea consecințelor în viitor

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis, cu vot unanim, să majoreze rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 3 puncte procentuale (p.p.) până la nivelul de 15,50 la sută anual. De asemenea, se stabilesc ratele de dobândă la creditele overnight, la nivelul de 17,50 la sută anual și de 13,50 la sută anual la depozitele overnight.

Totodată, pentru perioada 16 mai 2022 – 15 iunie 2022, este prevăzută majorarea normei rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă cu 2 p.p. până la nivelul de 30,0 la sută din baza de calcul al, iar pentru norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă se majorează cu 3 p.p. până 33,0 la sută.

Hotărârea are la bază o nouă prognoză a inflației, care vine în contextul efectelor crizei pandemice și a războiului din Ucraina, cu impact sever și asupra situației social-economice din Republica Moldova.

Procesele inflaționiste au la bază creșterea prețurilor internaționale la resurse energetice și la produse alimentare, dar și problemele specifice doar țării noastre din cauza dependenței lanțurilor de aprovizionare locale de agenții economici din Ucraina. Acestea au fost provocate de criza postpandemică și amplificate de războiul din Ucraina.

Prognoza arată că inflația va fi mai înaltă și mai persistentă și necesită aplicarea unor măsuri de politică monetară mai restrictivă, care va permite crearea condițiilor pentru revenirea la echilibru și creșterea economică la nivelul potențial.

Decizia urmărește atenuarea presiunilor inflaționiste, ancorarea așteptărilor inflaționiste, protejarea economiilor populației, în mod special, stimularea creșterii ratelor la depozitele bancare și, ca rezultat, menținerea stabilității financiare.

Șocurile inflaționiste primare provoacă și efecte secundare, în special prin ajustarea semnificativă a tarifelor la utilități, îndeosebi acolo unde deciziile de majorare nu au fost luate la timp.

În contextul celor expuse, Banca Națională a Moldovei, la fel ca alte bănci centrale, inclusiv din multe țări cu economii avansate, recurge la înăsprirea măsurilor de politică monetară. Deciziile respective se impun pentru a preveni consecințele mult mai dureroase din viitor și a evita extinderea sărăciei în rândul populației. Cu atât mai mult că Republica Moldova este o țară mică și cu o economie deschisă, deci vulnerabilă în fața unui impact foarte puternic din exterior.

BNM va continua să monitorizeze cu prudență evoluția componentelor inflației și a factorilor de natură să afecteze dinamica acesteia, precum și riscurile și incertitudinile extraordinare cauzate de războiul din țara vecină.

Banca Națională a Moldovei este gata, la necesitate, să intervină cu măsurile necesare. În același timp, BNM monitorizează situația din sistemul bancar al Republicii Moldova, care este stabil și viabil, iar rezervele valutare rămân la un nivel confortabil pentru a asigura în continuare stabilitatea financiară a Republicii Moldova.

De asemenea, pe data de 13 mai 2022 va fi publicat cel de-al doilea Raport asupra inflației din anul curent.

#politică monetară #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.