BNM înăsprește politica monetară pentru a preveni agravarea consecințelor în viitor

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis, cu vot unanim, să majoreze rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 3 puncte procentuale (p.p.) până la nivelul de 15,50 la sută anual. De asemenea, se stabilesc ratele de dobândă la creditele overnight, la nivelul de 17,50 la sută anual și de 13,50 la sută anual la depozitele overnight.

Totodată, pentru perioada 16 mai 2022 – 15 iunie 2022, este prevăzută majorarea normei rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă cu 2 p.p. până la nivelul de 30,0 la sută din baza de calcul al, iar pentru norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă se majorează cu 3 p.p. până 33,0 la sută.

Hotărârea are la bază o nouă prognoză a inflației, care vine în contextul efectelor crizei pandemice și a războiului din Ucraina, cu impact sever și asupra situației social-economice din Republica Moldova.

Procesele inflaționiste au la bază creșterea prețurilor internaționale la resurse energetice și la produse alimentare, dar și problemele specifice doar țării noastre din cauza dependenței lanțurilor de aprovizionare locale de agenții economici din Ucraina. Acestea au fost provocate de criza postpandemică și amplificate de războiul din Ucraina.

Prognoza arată că inflația va fi mai înaltă și mai persistentă și necesită aplicarea unor măsuri de politică monetară mai restrictivă, care va permite crearea condițiilor pentru revenirea la echilibru și creșterea economică la nivelul potențial.

Decizia urmărește atenuarea presiunilor inflaționiste, ancorarea așteptărilor inflaționiste, protejarea economiilor populației, în mod special, stimularea creșterii ratelor la depozitele bancare și, ca rezultat, menținerea stabilității financiare.

Șocurile inflaționiste primare provoacă și efecte secundare, în special prin ajustarea semnificativă a tarifelor la utilități, îndeosebi acolo unde deciziile de majorare nu au fost luate la timp.

În contextul celor expuse, Banca Națională a Moldovei, la fel ca alte bănci centrale, inclusiv din multe țări cu economii avansate, recurge la înăsprirea măsurilor de politică monetară. Deciziile respective se impun pentru a preveni consecințele mult mai dureroase din viitor și a evita extinderea sărăciei în rândul populației. Cu atât mai mult că Republica Moldova este o țară mică și cu o economie deschisă, deci vulnerabilă în fața unui impact foarte puternic din exterior.

BNM va continua să monitorizeze cu prudență evoluția componentelor inflației și a factorilor de natură să afecteze dinamica acesteia, precum și riscurile și incertitudinile extraordinare cauzate de războiul din țara vecină.

Banca Națională a Moldovei este gata, la necesitate, să intervină cu măsurile necesare. În același timp, BNM monitorizează situația din sistemul bancar al Republicii Moldova, care este stabil și viabil, iar rezervele valutare rămân la un nivel confortabil pentru a asigura în continuare stabilitatea financiară a Republicii Moldova.

De asemenea, pe data de 13 mai 2022 va fi publicat cel de-al doilea Raport asupra inflației din anul curent.

#politică monetară #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul promite investiții de aproximativ 6 miliarde de lei pentru primăriile care se vor amalgama voluntar, în condițiile în care bugetul de stat pentru 2026 este construit cu un deficit de peste 21 de miliarde de lei. Șeful Cancelariei de Stat, Alexei Buzu, susține însă că resursele vor proveni în principal din Planul de Creștere al Uniunii Europene pentru Republica Moldova și vor fi incluse în bugetul pentru 2027.

Primăriile care vor opta pentru amalgamarea voluntară vor beneficia de investiții în valoare de aproximativ 6 miliarde de lei, bani destinați dezvoltării infrastructurii locale. Șeful Cancelariei de Stat, Alexei Buzu, susține că proiectul nu urmărește comasarea administrațiilor locale în sine, ci modernizarea comunităților.

„Acest proiect nu este pentru amalgamare, dar pentru dezvoltarea comunităților noastre. Vrem să aducem infrastructura și serviciile adecvate tuturor cetățenilor”, a declarat Buzu.

Potrivit oficialului, unul dintre principalele stimulente ale reformei prevede alocarea a 3 mii de lei pentru fiecare locuitor din primăriile care decid să se amalgameze voluntar. Acest mecanism a fost prezentat încă din luna aprilie, odată cu lansarea conceptului reformei administrației publice locale.

Buzu a precizat că fondurile pentru primul stimulent sunt deja prevăzute în bugetul de stat pentru anul 2026, iar resursele destinate celui de-al doilea stimulent vor fi incluse în bugetul pentru 2027 și vor fi gestionate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Șeful Cancelariei a explicat că finanțarea va proveni din Planul de Creștere al Uniunii Europene pentru Republica Moldova (1,9 miliarde de euro n.a), iar debursarea fondurilor este condiționată de implementarea reformelor asumate de Guvern.

„Pentru a doua parte a acestui an avem de realizat 40 de măsuri de reformă. Dacă le îndeplinim, estimăm că în februarie 2027 vom primi o tranșă de peste 400 de milioane de euro. Aceste resurse vor fi utilizate inclusiv pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare din primăriile care s-au amalgamat voluntar”, a afirmat Buzu.

Întrebat dacă cele șase miliarde de lei vor proveni exclusiv din fonduri europene, oficialul a spus că detaliile privind structura finanțării vor fi prezentate în toamna acestui an, odată cu elaborarea bugetului pentru 2027.

„Ceea ce trebuie să cunoască acum cetățenii este că avem acest angajament. Suntem interesați să accelerăm investițiile în localitățile noastre. Vrem să aducem apă, canalizare, iluminat stradal, drumuri, poduri și alte proiecte de infrastructură pentru toți cetățenii”, a declarat șeful Cancelariei de Stat.

#amalgamare #buzu #bani