Situația în care Ucraina va fi gata să oprească tranzitul gazelor rusești. "L-am bloca cu plăcere”

Ucraina poate opri tranzitul gazului rusesc prin GTS (sistemul de transport al gazelor), dar cu o singură condiție, a spus șeful comisiei Radei Supreme pentru probleme energetice, Andriy Gerus.

„L-am bloca cu plăcere pentru Rusia. Problema este că acest gaz a fost cumpărat și unele țări europene pot avea probleme serioase fără acest gaz. Prin urmare, nu vrem să creăm probleme țărilor europene. Dacă ar refuza achizițiile de gaz, atunci, desigur, am refuza tranzitul”, a spus Gerus.

El a adăugat despre contractul cu Gazprom că este încă în vigoare. În același timp, Ucraina trebuie să se pregătească pentru reconstruirea GTS-ul intern în așa fel încât să fie folosit pentru propriile nevoi, fie pentru a furniza gaz din Europa către Ucraina, fie pentru a furniza biogaz, pentru care există cerere în țările europene.

„Ucraina este pregătită să o producă și să o vândă în Europa. Și sistemul nostru de transport al gazelor poate fi folosit pentru asta”, a spus șeful comitetului pentru probleme energetice.

Situația gazelor din Ucraina

Gerus a observat că în prezent volumele de gaze sunt în creștere în Ucraina, în timp ce consumul a scăzut.

„Astăzi avem gaz în depozite și în conductă. Și volumele de gaz cresc pentru că consumul de gaz a scăzut. În primul rând, pentru că suntem în război. În al doilea rând, pentru că sezonul de încălzire a trecut. Prin urmare, astăzi producem chiar mai mult gaz decât consumăm ”, a spus deputatul.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că UE nu dezvoltă în prezent niciun plan de eliminare treptată a gazului rusesc. Potrivit șefului Consiliului European, petrolul poate fi înlocuit, dar cu gazul „totul este diferit”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#tranzit #gaz #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Europeană a decis să includă Rusia în lista neagră a jurisdicțiilor cu risc ridicat de spălare a banilor și finanțare a terorismului, transmite Politico, citat de RBK, care a consultat un document anexă la registrul oficial al UE. Deși pe site-ul Comisiei lista nu a fost încă actualizată, ultima versiune datează din august și nu conține Rusia, decizia politică a fost deja luată, potrivit publicației.

Este pentru prima dată când UE acționează independent de FATF (Financial Action Task Force), organismul internațional care elaborează standardele globale în domeniul combaterii spălării banilor. În mod obișnuit, listele UE reflectă fidel listele FATF.

În 2023, FATF a suspendat calitatea Rusiei de membru, însă a refuzat să o includă în lista gri sau lista neagră, în ciuda solicitărilor Ucrainei. China, India, Arabia Saudită și Africa de Sud s-au opus atunci sancționării suplimentare a Moscovei. Acum însă Comisia Europeană merge pe cont propriu și introduce Rusia direct pe lista neagră.

Includerea pe lista neagră obligă instituțiile financiare din UE să aplice controale mult mai stricte asupra tuturor tranzacțiilor care au legătură cu Rusia. Băncile care nu au introdus măsuri suplimentare de verificare vor fi obligate să o facă acum, crescând costurile și dificultatea oricărei operațiuni financiare cu entități ruse.

Decizia reprezintă o nouă formă de presiune financiară asupra Moscovei, asemănătoare cu sancțiunile economice tradiționale, deoarece clasificarea ridică nivelul de risc perceput al tuturor tranzacțiilor rusești.

În iunie 2024, Financial Times relata că UE analiza varianta de a plasa Rusia pe lista gri a jurisdicțiilor cu regim slab de prevenire a spălării banilor. Atunci, oficialii Comisiei Europene confirmau că analizează opțiunea, iar majoritatea eurodeputaților se pronunțaseră în favoarea ei.

Pe lista neagră FATF se află în prezent Coreea de Nord, Iran și Myanmar. Lista gri include 21 de țări, printre care Bulgaria, Yemen, Mali, Siria, Filipine și Monaco.

Rusia a susținut în mod repetat că respectă standardele internaționale. În octombrie 2024, Rosfinmonitoring afirma că țara își îndeplinește „cu bună credință” angajamentele în domeniul combaterii spălării banilor.

Totuși, evaluările FATF indicau în acel an un nivel de „conformitate parțială” la una dintre recomandări, problemă atribuită de autoritățile ruse „reglementării insuficiente a pieței criptomonedelor”. Între timp, Moscova a adoptat două legi federale privind circulația activelor digitale.

Decizia Comisiei Europene marchează o escaladare simbolică și practică în izolarea financiară a Rusiei, într-un moment în care UE caută mijloace suplimentare de a limita capacitatea Moscovei de a finanța războiul din Ucraina.