Lovitura supremă pentru Putin! Finlanda este tot mai aproape de NATO

07 Mai 2022, 18:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Mai 2022, 18:09 // Actual //  bani.md

Finlanda este tot mai aproape de NATO, iar aderarea acestei țări la Alianța Nord-Atlantică va forța și mâna Suediei să facă această mutare. Aderarea la NATO nu este însă una lipsită de riscuri, dar războiul din Ucraina a schimbat toate datele în materie de securitate în Europa.

Finlanda este țară neutră, dar are o graniță de 1300 de km cu Rusia, care o pune într-o poziție vulnerabilă, având în vedere mutările Moscovei din ultimele luni. Aderarea la alianța militară a fost un subiect intens discutat, iar țara pare tot mai aproape de o decizie. În 28 februarie Finlanda a luat o decizie istorică și a trimis ajutor militar Ucrainei, aderând astfel la poziția țărilor membre NATO.

„Nu voi da niciun fel de calendar, dar cred că se va întâmpla destul de repede”, a declarat prim-ministrul finlandez Sanna Marin săptămâna trecută.

Fostul prim-ministru finlandez, Alexander Stubb, a declarat că, în mod sigur, Finlanda va solicita aderarea la NATO la jumătatea lunii mai.

O astfel de decizie nu va fi una lipsită de riscuri. „Dacă Finlanda va solicita aderarea la NATO, ar trebui să fie pregătită pentru anumite riscuri, care sunt greu de anticipat, cum ar fi tensiunile în creștere asupra granița dintre Finlanda și Rusia”, a declarat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe. În luna martie Rusia a amenințat Finlanda și a spus că aderarea țării la NATO ar avea repercusiuni politice şi militare serioase.

Finlanda și Rusia au o istorie complicată. După cel de-al doilea război mondial, Moscova i-a permis Finlandei să rămână democratică și să-și dezvolte instituțiile independente, cu condiția să adopte un statut de neutralitate în cazul unor conflicte militare. Tratatele de pace din 1947 au stabilit atât neutralitatea Finlandei, cât și frontiera ei de aproximativ 1.300 de kilometri cu Rusia. Una dintre condițiile puse de Rusia a fost ca Finlanda să nu adere la NATO.

NATO a fost creată în 1949 pentru a contracara amenințarea expansiunii sovietice. De la căderea zidului Berlinului, mai multe țări est-europene – printre care și România – au aderat la NATO. Cea mai cunoscută prevedere este cea din articolul 5, care spune că statele se vor apăra reciproc în cazul unui atac împotriva oricărui stat membru.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.